Oxana Darciuc, tânără-stilistă din Moldova care s-a stabilit pentru o perioadă determinată la Barcelona, Spania, a surprins un protest împotriva violenței femeilor și copiilor. Momentul a fost publicat pe contul său de Instagram ca stories. Acolo, deja de câteva zile, au loc acțiuni civice pentru o cauză.

Barcelona este al doilea cel mai mare oraș al Spaniei, după Madrid. La începutul lunii, mii de femei au ieșit pe străzi și au protestat împotriva violenței aplicate asupra lor și, inclusiv, asupra copiilor. Cauza care a generat aceste acțiuni civice a fost tragedia care s-a întâmplat într-o familie.

Încă în luna aprilie, un tată și-a luat forțat fiicele minore, fără permisiune, de la soția cu care era în proces de divorț. Două luni mai târziu, s-a descoperit că el le-ar fi ucis acasă la el, după care a aruncat corpurile în mare. A recurs la acest gest pentru a se răzbuna pe mama lor.

Cazul terifiant a șocat cetățenii spanioli, ceea ce a generat organizare de proteste întru luare măsurilor împotriva violenței.

Corpul neînsuflețit al Oliviei în vârstă de 6 ani a fost recuperat. Sora sa mai mică Ana, de doar un anișor, încă este în căutare.

Primul protest organizat după aflarea tragediei.

Cu o săptămână în urmă, presa internațională scria că Tomas G., tatăl fetițelor și principalul suspect de moartea lor, este de negăsit.

Este de menționat că datele poliției locale arată că, din 2013, în Spania s-au înregistrat 39 de cazuri, când tații și-au ucis copiii minori din dorința de a se răzbuna pe fostele soții.

#protest #Spania

Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.