România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, scrie publicația austriacă Kurier, care susține că acest lucru este „o răzbunare clară” pentru veto-ul Austriei la aderarea României la spațiul Schengen.

Doi ofițeri austrieci așteaptă de săptămâni întregi la Bruxelles să primească acreditarea în cadrul alianței NATO, scrie Kurier, preluând informații publicate de alte două site-uri de știri, Salzburger Nachrichten și Oberosterreichische Nachrichten.

Accesul este blocat de România, care a cerut timp de gândire, mai menționează articolul din Kurier, spunând că în mod clar este vorba de represalii pentru veto-ul guvernului federal austriac la aderarea României la spațiul Schengen. Delegația României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă, iar un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată al NATO și a spus:

„Contăm pe România și Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofițerilor austrieci din posturile NATO”, potrivit articolului din Kurier. La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei austriee, Michael Bauer, a declarat în această speță că Ministerul Apărării de la Viena „a stabilit contactul cu birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanței militare de la Bruxelles”, adăugând că este în „contact strâns” cu Ministerul de Externe și cu Cancelaria Federală de la Viena.

Austria nu este membră NATO, ci membru-partener al Parteneriatului pentru Pace din cadrul NATO (din 1995), cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Participarea Austriei la reuniunile NATO a fost blocată de Turcia timp de mai mulți ani, începând cu 2016, mai scrie Kurier. Contextul de atunci a fost veto-ul austriac la negocierile de aderare a Ankarei la UE.

În 2018, ministrul de externe de atunci, Karin Kneissl a reușit să obțină de la Ankara încetarea părții civile a blocadei. Abia în 2022, Ministerul de Externe de la Viena a confirmat că o cooperare între Austria și NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace va fi din nou pe deplin posibilă.

Publicația austriacă amintește că premierul român Marcel Ciolacu a crescut recent presiunile asupra Vienei, cerând că Austria să accepte aderarea României la Schengen până în decembrie, în caz contrar România urmând să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

„Veto-ul exprimat de Austria nu ține de criteriile pe care România deja le-a îndeplinit. Este vorba doar de o decizie arbitrară, nejustificată. Austria nu are niciun temei juridic pentru a se opune aderării României la spațiul Schengen. Este doar o atitudine abuzivă! România a îndeplinit toate criteriile, iar Comisia Europeană a confirmat deja acest lucru. Drept urmare, în cazul în care Guvernul austriac va insista să-și exercite abuziv dreptul de veto, ne vom apăra și noi interesul național și vom da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiției. Dacă nu vom găsi o rezolvarea amiabilă, Austria va trebui să suporte pierderile înregistrate de țara noastră”, a scris Marcel Ciolacu într-un mesaj pe Facebook.

#Austria #NATO #Romania #Schengen

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.