Veniturile din exporturile petroliere ale Rusiei au urcat în septembrie la “cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, în ciuda sancțiunilor internaționale, a anunțat joi Agenția Internațională pentru Energie (AIE), scrie Bani.md.

Aceste venituri au “crescut cu 1,8 miliarde de dolari” în decurs de o lună “pentru a ajunge la 18,8 miliarde de dolari în septembrie, cel mai ridicat nivel din iulie 2022”, subliniază acest raport lunar al AIE privind piața petrolieră.

Exporturile totale de produse petroliere rusești au crescut cu 460.000 de barili pe zi, până la 7,6 milioane de barili pe zi, țițeiul reprezentând 250.000 de barili din această creștere.

În consecință, veniturile din petrol ale guvernului rus au crescut cu 24% în septembrie față de luna precedentă, ajungând la 10,6 miliarde de dolari, dar au fost cu 7% mai mici decât în urmă cu un an, precizează AIE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Începând din decembrie 2022, G7, Australia și Uniunea Europeană au impus un plafon la prețul petrolului rusesc, în cadrul unui mecanism care prevede că doar petrolul vândut la un preț de 60 de dolari pe baril sau mai mic poate continua să fie livrat.

La vremea respectivă, scopul era de a afecta câștigul financiar al Rusiei prin plafonarea veniturilor sale din petrol, menținând în același timp un stimulent economic suficient pentru ca țara să continue să își vândă petrolul la un preț redus – în loc să își retragă barilii de pe piață, pentru a evita o creștere bruscă a prețurilor.

În ciuda acestor sancțiuni, Rusia a găsit modalități de a-și vinde țițeiul la un preț mai mare Indiei, care nu este afectată de regimul de sancțiuni.

Prețul mediu de export al țițeiului rusesc a crescut cu 8 dolari pe baril, ajungând la 81,80 dolari în septembrie, “cu mult peste prețul plafonat”, a precizat AIE.

Producția rusă de țiței a urcat la 9,48 milioane de barili pe zi. Deși Moscova a promis că își va reduce exporturile cu 300.000 de barili pe zi începând din septembrie și până la sfârșitul anului 2023, estimările preliminare arată că acestea au scăzut doar cu aproximativ 100.000 de barili pe zi față de media lunilor mai-iunie, potrivit AIE.

Din luna mai, nouă țări, printre care Arabia Saudită, Irak, Rusia și Emiratele Arabe Unite, au anunțat reduceri de producție până la sfârșitul anului 2024, totalizând 1,6 milioane de barili pe zi.

Potrivit OPEC, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, producția rusă de produse petroliere în 2023 “ar urma să scadă cu 500.000 de barili pe zi, până la o medie de 10,5 milioane de barili pe zi”, o revizuire în creștere cu aproximativ 80.000 de barili pe zi față de evaluarea sa din luna precedentă.

“Contracția preconizată ia în considerare ajustările voluntare ale producției anunțate până la sfârșitul anului 2023”, a precizat OPEC în raportul său din octombrie publicat joi, care prevede o producție neschimbată în 2024.

#export #petrol #Rusia

Rusia a lansat, duminică, 1 noiembrie, un atac cu dronă asupra oraşului ucrainean Cernăuţi. Apărarea antiaeriană a intervenit, iar resturile unei drone doborâte au căzut peste oraş. Un bărbat de 67 de ani a fost rănit, iar o clădire administrativă – avariată, anunță antena3.ro.

Fragmentele unei drone rusești doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană au căzut duminică, 1 noiembrie, pe teritoriul orașului Cernăuți, provocând avarierea unei clădiri administrative și izbucnirea unui incendiu.

O persoană a fost rănită, potrivit ultimelor informații comunicate de primarul Roman Cliciuk. Victima care a a fost rănită la Cernăuţi este un bărbat de 67 de ani.

Rusia a atacat cu rachete balistice şi drone mai multe zone din Ucraina

Forţele ruse au atacat, în noaptea de joi spre vineri, rachete balistice, patru rachete Kh-59/68, lansate din avion şi și 113 drone. Apărarea antiereriană ucraineană a doborât trei rachete Kh-59/69 și 96 de drone, fiind înregistrate lovituri în 17 locații. În urma bombardamentelor aeriene, aproximativ 350.000 de locuitori din zona orașului Dnipro au rămas fără curent electric, iar în Kiev, un om a murit.

Principalele ținte ale ruşile au fost regiunile Kiev, Harkov, Poltava și Dnipropetrovsk şi s-au înregistrat lovituri ale dronelor în 17 locații, iar în alte cinci au căzut resturi.

Jurnaliştii publicaţiei Ukrainska Pravda au scris că armata lui Vladimir Putin a lansat rachete balistice de tip Iskander-M, S-400 sau rachetele nord-coreene KN-23 din regiunile rusești Voronej, Kursk și Briansk. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis într-un comunicat pe Facebook că apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 99 de ținte inamice: 3 rachete aer-sol ghidate Kh-59/69 şi 96 de drone inamice de tip Shahed (dintre care 71 cu propulsie reactivă), Gerbera și alte tipuri de drone.

„Câteva drone de atac se află încă în aer, iar operațiunile de interceptare continuă”, au mai precizat reprezentanţii Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în comunicat.