Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Ion Manole: Cu cât este mai slabă cultura politică a cetățenilor, cu atât este mai bine pentru cei de la putere

19 Oct. 2023, 08:13
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Redacția Realitatea
19 Oct. 2023, 08:13 // Actualitate //  Redacția Realitatea

Societatea civilă trebuie să monitorizeze atent alegerile, întrucât acesta este cel mai important exercițiu democratic în timpul căruia cetățeanul deține puterea. O spune directorul executiv Promo-Lex, entitate care monitorizează alegerile locale generale din 5 noiembrie. Potrivit lui Ion Manole, prosperitatea unei societăți depinde de educația și cultura politică a alegătorilor, iar societatea civilă trebuie să depună eforturi ca să crească gradul de informare a cetățenilor și să nu admită abuzuri și discursuri de ură din partea politicienilor, notează ipn.md.

„Este necesar ca societatea să aibă un ochi asupra a tot ce se desfășoară în procesul electoral. Pentru că alegerile sunt un proces democratic, este un exercițiu important pe care cetățenii îl au. Cetățenii au această nevoie ca să poată face alegerea corectă. Când avem cetățeni educați, conștienți, e mult mai ușor să ne dezvoltăm și să ne asigurăm securitatea. Cu cât este mai slabă cultura politică a cetățenilor, cu atât este mai bine pentru cei de la putere. Pentru că puterea corupe, iar cei ajunși la putere au anumite tendințe, să devină aroganți, să ignore problemele oamenilor și nu întotdeauna țin cont de părerea cetățeanului. Cu cât e mai mare presiunea din partea cetățenilor, cu atât e mai bine. Pentru un politician este mai greu să manipuleze un cetățean informat și un cetățean educat”, a spus Ion Manole.

Datele Comisiei Electorale Centrale arată că peste 60 de mii de candidați au fost înregistrați la alegerile locale generale din 5 noiembrie. Pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău, au fost înregistrați 27 de candidați. Directorul Promo-Lex spune că numărul mare de concurenți electorali este unul benefic pentru procesele democratice din Republica Moldova.

„Este bine că avem mai multe partide, mai mulți concurenți electorali, cu cât mai mulți, cu atât mai bine. Cetățeanul când merge la urna de vot și are buletinul în mână, trebuie să fie conștient că atunci are puterea. Cu cât mai slabă este cultura politică a alegătorului, cu atât mai mult el își dorește ca politicienii să se atace, să vorbească urât, să facă zgomot. Acum discursul de ură este pedepsit datorită eforturilor societății civile. Noi monitorizăm atent fiecare discurs de ură ca el să fie sancționat. Dacă ne uităm atent la războaiele din Ucraina și Israel, vedem că ele au început din cauza discursurilor de ură. Politicienii aruncă sămânța urii care încolțește în mase, mai ales în condiții pregătite, susținute de mass-media controlată de stat sau de anumite grupări”, a spus directorul executiv Promo-Lex.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, pentru cele 898 de funcții de primar, au fost înregistrați peste 3 900 de candidați, iar pentru cele 11 058 mandate de consilier în consiliile locale – peste 56 mii de persoane.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 11:48
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 11:48 // Slider //  Realitatea.md

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!