Patru cetățeni moldoveni sunt suspectați că se află în spatele unora dintre cele 250 de graffiti cu Steaua lui David găsite pe pereții din Paris și din suburbii în ultimele 10 zile, scrie Le Monde. Serviciile de informații franceze cred că actul a fost comandat de omul de afaceri moldovean Anatolii Prizenko. Imaginile au fost distribuite pe scară largă de rețeaua de propagandă pro-rusă „Doppelgänger”. Grupări ruse s-ar afla în spate.

Atunci când dăm la căutare pe Internet numele „Anatolii Prizenko”, apare informația de mai jos. Aceasta nu este confirmată oficial. Nu se cunoaște dacă într-adevăr este acest Anatolii Prizenko și dacă fotografia este reală.

Un cuplu a fost arestat la 27 octombrie, iar un altul este căutat. Agențiile de informații franceze cred acum cu tărie că este vorba de o tentativă externă de destabilizare. Într-un comunicat de presă emis marți, 7 noiembrie, procurorul din Paris a declarat că examinarea datelor telefonice „sugerează că cele două perechi de autori au fost în contact cu aceeași a treia persoană”.

VIDEO Un cuplu din Republica Moldova, arestat în Franţa pentru antisemitism. Ce au făcut moldovenii

Procurorul a mai declarat că „în acest stadiu, nu se poate exclude că marcarea Stelelor albastre ale lui David în regiunea pariziană a fost efectuată la cererea expresă a unei persoane care locuiește în străinătate”. Ancheta a fost acum încredințată unui judecător de instrucție.

Analiza Le Monde, confirmată de doi experți independenți, constată că operațiunea a fost exploatată de rețeaua „Doppelgänger”, cunoscută și sub numele de RRN (pentru Reliable Recent News). La 28 octombrie, un număr mare de conturi afiliate la această rețea au început să partajeze pe X (fostul Twitter) și Facebook două fotografii cu etichete albastre pe pereții unei clădiri de pe Rue de Rocroy, în arondismentul 10 din Paris.

Vandalismul din acea noapte a dus la arestarea unui cuplu de cetățeni moldoveni, în vârstă de 28 și 33 de ani.

Infrastructura de propagandă RRN – care, pe lângă roboții care publică cantități mari de mesaje pe rețelele de socializare, administrează și site-uri de știri false în limba franceză și-a creat anterior copii false ale unor site-uri de știri importante (inclusiv Le Monde) – fusese denunțată public de guvernul francez la 13 iunie. Într-o declarație rară, Ministerul Afacerilor Externe atribuise operațiunea de dezinformare Rusiei, considerând-o drept „o nouă ilustrare a strategiei hibride pe care Rusia o pune în aplicare pentru a submina condițiile unei dezbateri democratice pașnice și, astfel, pentru a submina instituțiile noastre democratice”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#graffiti #moldovean #om de afaceri #Paris #Steaua lui David

Implicarea comunităților locale, pregătirea voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de coordonare între autorități sunt câteva dintre lecțiile pe care Republica Moldova le poate prelua din experiența Suediei în gestionarea situațiilor de criză. Despre aceste practici a vorbit Karl Torring, consilier strategic în cadrul Agenției Suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență, într-un interviu pentru proiectul „Security Corner”.

Expertul a explicat că Suedia utilizează un sistem de evaluare a vulnerabilităților climatice, prin care instituțiile publice și autoritățile locale trebuie să identifice riscurile generate de schimbările climatice și să elaboreze planuri pentru reducerea acestora.

Potrivit lui Karl Torring, țara are o directivă națională privind adaptarea la schimbările climatice, care stabilește responsabilități pentru agențiile guvernamentale și consiliile locale. Acestea trebuie să evalueze vulnerabilitățile și să identifice riscurile la care sunt expuse comunitățile, inclusiv în cazul unor inundații sau al altor fenomene extreme.

Un alt element important este finanțarea măsurilor de prevenire. Agenția suedeză oferă sprijin financiar consiliilor locale pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor de inundații, autoritățile locale contribuind, la rândul lor, cu o parte din costuri.

În ceea ce privește gestionarea unei crize, Suedia aplică principiul proximității, potrivit căruia intervenția trebuie să înceapă cât mai aproape de locul unde apare problema. Astfel, instituția sau autoritatea responsabilă de o anumită facilitate trebuie să gestioneze inițial situația. Dacă resursele locale nu sunt suficiente, coordonarea intervenției este transferată la nivel regional și, ulterior, național.

„Pentru noi, mecanismele clare de colaborare și o linie clară de comandă pentru gestionarea unei crize sunt esențiale”, a explicat Karl Torring.

Expertul a subliniat că pregătirea pentru situații de urgență nu trebuie separată de pregătirea pentru amenințări la adresa securității naționale. Suedia dezvoltă un sistem de apărare totală, care conectează apărarea civilă cu cea militară, astfel încât instituțiile să poată răspunde inclusiv în situații de alertă ridicată.

Un rol important în acest sistem îl au cetățenii. În Suedia, persoanele cu vârste între 16 și 70 de ani pot avea obligația de a îndeplini un rol în structura de apărare totală, atunci când sunt chemate. În paralel, autoritățile desfășoară campanii de informare și implică asociațiile de locatari și comunitățile în proiecte de pregătire pentru situații de criză.

Torring a menționat și necesitatea identificării grupurilor vulnerabile, pentru ca autoritățile să poată anticipa modul în care acestea ar fi afectate de fenomenele climatice și să le ofere sprijin adaptat nevoilor lor.

Referindu-se direct la Republica Moldova, expertul a amintit că a participat anterior la o misiune de evaluare a sistemului național de reducere a riscurilor de dezastre. Printre recomandările formulate atunci s-au numărat îmbunătățirea comunicării cu diferite categorii de populație și consolidarea capacităților serviciilor de intervenție. De asemenea, acesta a sugerat că Republica Moldova ar putea investi în instruirea voluntarilor și în susținerea organizațiilor societății civile care doresc să contribuie la pregătirea comunităților pentru situații de urgență.

„Suntem foarte impresionați de Republica Moldova în cadrul misiunii UCPM pe care am făcut-o anterior. Nivelul conferinței, calitatea rapoartelor și organizarea sunt lucruri de la care vreau să ne inspirăm și noi, în Suedia”, a declarat Karl Torring.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Security Corner” și abordează experiența suedeză în consolidarea rezilienței naționale, gestionarea riscurilor climatice și pregătirea instituțiilor și comunităților pentru situații de criză.