Partidul Popular European (PPE) va confirma candidatura actualei preşedinte a executivului comunitar, Ursula von der Leyen, pentru un nou mandat în acest post, a declarat vineri, 8 decembrie curent, vicepreşedintele PPE, ministrul de externe italian Antonio Tajani.

„Tratatele (europene) prevăd că preşedintele Comisiei este ales ţinând cont de rezultatul alegerilor pentru noul Parlament European”, a amintit Tajani, vorbind la o ceremonie la Comunitatea Papa Ioan al XXIII-lea din Fabriano, unde a participat ca naş la botezul unei fete nigeriene care s-a reunit cu mama ei, un oaspete al comunităţii.

„PPE îşi va desfăşura Congresul la Bucureşti în februarie şi cred că vom confirma candidatura Ursulei von der Leyen”, a răspuns Tajani unei întrebări adresate de presă despre posibilitatea ca fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, de asemenea fost premier italian, să fie propus de preşedintele francez Emmanuel Macron pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene.

„Va trebui să aşteptăm răspunsul votului popular şi vom decide pe baza indicaţiilor date astfel de cetăţenii europeni”, a adăugat vicepreşedintele PPE.

Ziarul italian La Repubblica a scris vineri că preşedintele Macron se află în contact cu alţi lideri europeni în legătură cu un posibil acord pentru candidatura lui Mario Draghi pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene. Dar surse apropiate fostului premier italian, citate de agenţia ANSA, afirmă că el nu este interesat de acest post.

Comisia Europeană a avut până acum 13 președinți, însă doar 3 dintre aceștia au reușit să obțină mai mult de un mandat: Walter Hallstein (1958-1967), Jacques Delors (1985-1995) și José Manuel Barroso (2004-2014).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #șefie #Ursula von der Leyen

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.