Curs valutar
  • EUR
    20.1960
    0.1887%
  • USD
    18.0644
    0.4379%
  • RUB
    0.2215
    -0.2257%
  • RON
    3.7799
    0.1455%
  • UAH
    0.3957
    0.4549%

Toate știrile

04 noiembrie 2026

Primul mesaj al Maiei Sandu, după decizia istorică: UE a zis „da” pentru viitorul nostru european

14 Dec. 2023, 19:43
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
14 Dec. 2023, 19:43 // Politica //  Elena Putregai

„Dragi moldoveni, felicitări! Decizia de azi de a deschide negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este victoria noastră a tuturor. Uniunii Europene a zis „da” pentru țara noastră, a zis „da” pentru viitorul nostru european”. Este primul mesaj al președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, după ce Consiliul European a decis joi, 14 decembrie 2023, deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și cu Ucraina. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, Charles Michel, pe rețeaua socială X (fosta Twitter). 

„Este o pagină nouă în istoria noastră. Acum doi ani, nimeni nu-și imagina că în 2023 Comisia Europeană va propune deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Succesul de azi este meritul întregii societăți – al tuturor celor care aleg democrația și prosperitatea, care muncesc cu perseverență și răbdare, care au ieșit la vot, au protestat pentru libertate și nu au încetat niciodată să creadă că Moldova merită mai mult. Suntem europeni și acest lucru este recunoscut de întreaga UE”, a continuat șefa statului.

Amintim că subiectul a fost dezbătut de liderii UE în cadrul primei zile a Consiliului European. Cele 27 de țări din cadrul comunității au reușit să ajungă la un numitor comun. În ultimele două săptămâni, Chişinăul a depus efort diplomatic considerabil, pentru ca negocierile să fie deschise. Maia Sandu, Dorin Recean și Nicu Popescu au comunicat cu liderii țărilor europene și le-au solicitat sprijin la Consiliul European. Convorbirile s-au axat pe performațele pe care le avem în derularea reformelor și implementarea recomandările UE. Luni, Nicu Popescu a ajuns la Bruxelles, unde le-a vorbit omologilor europeni despre succesele pe care le-a obținut țara noastră în implementarea condiționalităților de aderare.

Istoria parcursului european al Republicii Moldova

De mai bine de 30 de ani, Republica Moldova își urmează parcursul European. După declararea independenței, țara s-a apropiat de UE și a început să își consolideze relațiile cu statele membre ale comunității.

Perioada a fost marcată atât de clipe de bucurie, cât și momente sumbre, care ne-au făcut să reevaluăm realitățile în care trăim, să cerem schimbări, să oferim aprecieri și să spunem franc ce ne dorim, cum și unde ne vedem viitorul. Totul a început de la Acordul pentru Parteneriat și Cooperare, semnat în 1994, a urmat Planul de acțiuni Moldova – Uniunea Europeană (2005), apoi Parteneriatul de mobilitate și combaterea migrației ilegale (2008).

În 2009, țara noastră a fost marcată de proteste, iar cetățenii au declarat că vor să trăiască altfel. Din 2014, moldovenii se bucură de călătorii fără vize în Uniunea Europeană, tot atunci fiind semnat și acordul de asociere cu UE, iar în 2022 războiul din Ucraina ne-a împins în brațele Uniunii, pe 17 iunie Republica Moldova devenind stat candidat pentru aderare, ca în decembrie 2023 să fie luată o nouă decizie istorică – deschiderea negocierilor de aderare.

Obiectivul 2030

Chişinăul şi-a propus ca integrarea europeană a Moldovei să se producă până în 2030. Declaraţia a fost făcută de nenumărate ori de reprezentanții partidului de guvernare din țara noastră, şeful diplomaţiei din Moldova, Nicu Popescu, menţionând că ţinem morţiş să aderăm la UE concomitent cu Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Nov. 2026, 10:21
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
04 Nov. 2026, 10:21 // Slider //  Realitatea.md

Adolescentul de 14 ani, găsit într-o clădire utilizată de militarii ucraineni ai unității „Azov”, în localitatea Petropavlovskaia Borșeagovka, de la periferia Kievului, a povestit cum ar fi fost agresat de mai multe persoane îmbrăcate în uniforme militare și cu fețele acoperite. Într-o înregistrare video apărută pe TikTok, tânărul afirmă că a fost lovit cu lopeți, pumni și picioare, apoi interogat în interiorul clădirii, scrie ZIUA.MD.

Potrivit adolescentului, acesta se află în prezent internat la Spitalul Regional din Kiev, unde primește îngrijiri medicale pentru rănile suferite. Băiatul susține că are tăieturi la degete, dureri la nivelul coastelor și dificultăți de deplasare.

El a povestit că a ajuns în apropierea clădirii după ce prietenii i-au spus despre protestele și confruntările care aveau loc acolo. Adolescentul locuiește, potrivit propriilor afirmații, la aproximativ 200 de metri de imobil.

Tânărul susține că a urcat pe gardul proprietății, unde persoane aflate în interior ar fi folosit extinctoare și ar fi aruncat cu pietre spre cei adunați în exterior.

Ulterior, adolescentul a plecat acasă pentru a lua o mască de gaze, după care s-a întors la locul incidentului. Potrivit relatării sale, mai multe persoane ar fi ieșit din clădire cu lopeți și ar fi aruncat cărămizi în direcția lui. Băiatul afirmă că a fost lovit și a căzut de pe gard în curtea imobilului.

Adolescentul susține că, imediat după cădere, mai multe persoane îmbrăcate în haine negre și purtând cagule l-au târât în interiorul clădirii, unde ar fi început să îl agreseze.

„Cu cât mă duceau mai departe, cu atât mai mulți oameni începeau să mă lovească. Erau vreo zece persoane, toate în uniforme negre, cu cagule, unele în haine militare. Nu înțelegeam cine sunt, nu aveau însemne de identificare. Mă apucau de păr și mă loveau. Toți mă băteau, cu lopeți, cu picioarele și cu pumnii”, a povestit adolescentul.

Potrivit acestuia, agresiunile ar fi continuat la etajul al doilea al clădirii, unde ar fi fost supus unui interogatoriu. Băiatul afirmă că a fost trântit cu fața la podea, lovit puternic în cap și izbit de pereți. El mai susține că persoanele care îl rețineau i-ar fi tăiat hainele cu cuțite și ar fi filmat cele întâmplate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adolescentul a relatat că, la un moment dat, în clădire s-a produs agitație, iar cei care îl țineau acolo ar fi început să îi șteargă sângele și să îl îngrijească.

„A intrat o femeie. M-a liniștit foarte mult. Mi-a spus că totul va fi bine și că nu mi se va mai întâmpla nimic”, a povestit băiatul.

Potrivit acestuia, femeia l-ar fi protejat cu propriul corp, împiedicând continuarea agresiunilor. Adolescentul afirmă că, la scurt timp, în clădire a intrat șeful Administrației Prezidențiale, Kirilo Budanov. Băiatul susține că era atât de afectat de loviturile primite, încât inițial nici nu și-a dat seama cine se afla în fața lui. El a povestit că se temea că va fi interogat din nou și nu știa ce urma să i se întâmple.

După discuția cu Budanov, adolescentul a fost scos din clădire. Imagini publicate anterior de presa ucraineană au surprins discuția dintre cei doi și momentul în care sora băiatului a venit să îl preia.

Tânărul a respins și acuzațiile apărute pe rețelele sociale potrivit cărora ar fi fost plătit să participe la proteste.

„Am venit singur la protest. Pur și simplu m-au dat jos de pe gard cu o lopată și au început să mă bată”, a declarat adolescentul.

Mărturia adolescentului contrazice declarațiile făcute pe 3 noiembrie de conducerea Ministerului Afacerilor Interne și a Gărzii Naționale a Ucrainei. Ministrul de Interne, Ivan Vîhivski, a declarat că băiatul a căzut după ce a escaladat gardul și că nu ar fi fost agresat.

La rândul său, comandantul Gărzii Naționale, Aleksandr Pivnenko, a afirmat că militarii l-au învelit într-o pătură, i-au acordat ajutor și ulterior l-au lăsat să plece. Pivnenko a promis că eventualele încălcări comise de militari vor fi investigate, iar persoanele vinovate vor fi trase la răspundere.

Incidentul a avut loc pe 2 noiembrie, în apropierea unei clădiri folosite ca punct temporar de dislocare pentru militari ai Gărzii Naționale, structură din care face parte și corpul „Azov”. Imobilul a devenit centrul unor proteste după apariția acuzațiilor privind deținerea ilegală și agresare a unor militari.

Autoritățile ucrainene au respins informațiile potrivit cărora clădirea ar fi funcționat ca închisoare clandestină.

Alertă în apropiere de Kiev: Aproximativ 40 de persoane, ținute cu forța într-un subsol. Un om ar fi murit