Președintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a salutat de câteva ori cu televizorul la „Linia Directă”, în cadrul căreia acesta a răspuns la întrebările cetățenilor ruși. Chiar dacă i s-a explicat și reiterat că sunt întrebări adresate în direct, iar unele sunt înregistrate până la ieșirea în direct, liderul Kremlinului a insistat să se salute cu oamenii de pe ecran.

„Linia Directă” era până nu demult una tradițională, însă miercuri, 30 iunie curent, a fost o premieră după doi ani de întrerupere. Multe din întrebările cetățenilor ruși înregistrate începeau cu următoarea formulă: „Bună ziua, Vladimir Vladimirovici Putin…”, la care Vladimir Putin le răspundea înapoi la salut.

– Bună ziua.
– Bună.
– Țvetkov Evgheni, orașul Moscova.
– Bună ziua.

La următoarea întrebare înregistrată, adresată de cetățeana Ekaterina Kaceailova din Moscova, Vladimir Putin la fel s-a salutat cu televizorul.

– Bună ziua, stimate Vladimir Vladimirovici.
– Bună.

La scurt timp, a fost inclusă videoadresarea Valentinei Slepțova din Lipețk. Cu această cetățeană președintele nu s-a salutat, doar că a tot încercat să-i dea niște întrebări.

– Explicați-mi, vă rog, de ce bananele de la noi aduse din Ecuador, iată prețul, costă mai ieftin decât morcovul din sate?
– Cât? Cât costă? Care este prețul acolo?

Să presupunem că aici Vladimir Putin nu a văzut prețul și a întrebat retoric. Doar că, la un moment dat, a primit o sugestie din partea unei comoderatoare a liniei, precum că „acum va fi o adresare live” din Troițk și cu cetățeanul într-adevăr se va putea discuta.

Sugestia însă nu prea l-a ajutat. După câteva discuții cu oamenii în direct, lui Putin din nou i s-a explicat că următoarele vor fi înregistrate. Deși nu s-a mai salutat cu televizorul, a gesticulat dând din cap. Și la una din întrebările înregistrate din nou a încercat să vorbească deja cu cetățeana Svetlana Kultîghina din Krasnoturinsk. Întrebarea a fost despre conectarea la gaz în casa sa.

– Cum să trăim mai departe?
– Svetlana, îmi cer scuze, cum sunteți după tată?

Aici o altă comoderatoare s-a văzut nevoită să intervină să-i reitereze că întrebarea a fost înregistrată mai înainte și nu va putea discuta cu Svetlana Kultîghina.

Vladimir Putin nu s-a întristat și a continuat să dea răspunsul la videoadresare.

#televizor #Vladimir Putin

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.