Republica Moldova intră într-un nou an electoral. Vorbim despre alegerile prezidențiale din toamna viitoare. Până atunci, însă, autoritățile, experții naționali, societatea civilă trebuie să muncească pentru a realiza legislația și standardele Uniunii Europene în toate cele 35 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană. „Anul 2024 cu siguranță nu va fi unul ușor. Chiar dacă Consiliul European a anunțat demararea negocierile de aderare cu R.Moldova, acest lucru înseamnă o muncă enormă de acum încolo. Trebuie să produci schimbări reale, nu sunt suficiente politicile aprobate de autorități”, spune la RFI, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău, Vadim Pistrinciuc.

„Trebuie și suntem foarte recunoscători diplomației noastre, însă nemijlocit procesul de negocieri nu are cum să-l conducă sau să-l facă în totalitate diplomația. Îl vor face specialiștii din toate domeniile. Am văzut că s-au anunțat grupurile de lucru, peste 30 sunt deja pentru fiecare compartiment, capitol de negociere. Însă, din punct de vedere birocratic, este o muncă enormă, care va necesita în mod imperativ aducerea de oameni noi sau de oameni care pricep și pot să gestioneze acest flux enorm de procese, proceduri birocratice, de elaborare a legislației, rapoarte”, susține expertul Vadim Pistrinciuc.

Potrivit directorulului executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău, astăzi suntem în mijlocul unei crize a administrației publice. „Sunt puțini oameni. Sunt puțini oameni care pot să gestioneze astfel de procese. De aceea, cu siguranță, atenția Guvernului trebuie să fie țintită asupra creării unui mecanism, de fapt ca acest proces să fie unul eficient și nu unul obișnuit în contextul R.Moldova. Probabil că vor trebui create și anumite grupuri, instituții temporare care să asigure tot procesul de negocieri. Cel mai important pentru noi, care să asigure implementarea acestor negocieri. Nu este glumă, nimic nu se va da gratuit”, atenționează Vadim Pistrinciuc.

Totodată, expertul moldovean precizează că trebuie să produci schimbări reale, nu sunt suficiente politicile aprobate de autorități. De la justiție, care este primul capitol de negocieri, până la mediu, iar aceste schimbări depind de toți.

„Schimbările, legile, politicile care vor fi aprobate în procesul de negocieri, trebuie să fie realizate. Nu există niciun fel de scuze sau nu vor exista posibilități de a ignora unele aspecte. Nu doar legi și politici bune, dar ele vor trebui realizate. Ceea ce trebuie să facem foarte mult, să înțelegem că mișcarea noastră către Uniunea Europeană nu constă doar din evenimente simbolice și doar din elaborarea unor politici, votarea lor în Parlament. Nu. Este o muncă foarte, foarte dificilă pentru că trebuie să produci schimbări reale. De la justiție, care este primul capitol de negocieri, până la mediu. Aceste schimbări depind de toți. Este adevărat că nu depind doar de cineva anume, doar de un factor politic. Depind și de societate, administrație publică locală, ONG-uri și altele. Guvernul trebuie să lucreze și mai mult la consolidarea parteneriatelor interne. Diferiți actori interni. De dorit să fie și un dialog politic pro-european mai larg în R.Moldova, la nivel de Parlament, de Guvern. Acest proces este mult mai complex și îndelungat decât un simplu ciclu electoral din R.Moldova”, continuă directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău.

Dacă ar fi să vorbim despre zece pași până la aderarea la Uniunea Europeană, R.Moldova a parcurs șase deja. În martie 2022, țara noastră a transmis cererea de aderare la Consiliul Uniunii Europene, iar în aprilie, în același an, a primit Chestionarul cu privire la cererea de aderare la UE. Ulterior, răspunsurile la Chestionar (partea I și II) au fost transmise Comisiei Europene, iar în baza acestor răspunsuri, Comisia a elaborat o opinie și a transmis-o Consiliului pentru decizie. Statele membre ale Uniunii Europene au decis unanim de a oferi statutul de țară candidat R.Moldova, în iunie 2022. Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare pentru R.Moldova.

Următorii patru pași – în timpul negocierilor, R.Moldova țara va realiza legislația și standardele UE în toate cele 35 de capitole de negociere. După ce negocierile cu toate statele membre UE sunt încheiate, Comisia emite o Opinie privind gradul de pregătire să devenim membri. În baza Opiniei, statele membre decid unanim să încheie negocierile. Parlamentul European oferă acordul său. Toate statele membre și țara candidat semnează și ratifică Tratatul de Aderare. Țara devine membru al UE.

Și pentru că anul 2024 este unul electoral în R.Moldova, trebuie să ne așteptăm la campanii hibrid de dezinformare, de destabilizare, campanii care vor promova corupția politică, spune expertul de la Chișinău.

„Ceea ce am văzut anul trecut, dar și în ceilalți ani, Rusia folosește în mod evident rețelele sociale, influenceri, presă, pentru a intoxica spațiul mediatic, pentru a distruge caracterul politic al oricărui politician din R.Moldova. Noi avem alegeri prezidențiale și asta înseamnă că atacurile hibride asupra R.Moldova se vor intensifica. Nu trebuie să ne așteptăm că va fi o perioadă de liniște. După sărbători vom vedea multe falsuri, campanii de dezinformare, ținta evident va fi președinta Maia Sandu, partidul său și Guvernul. Dar nu doar. În general, cred că va fi atacată ideea europeană, ideea de mișcare spre civilizație, ideea de democrație europeană. Asta deranjează cel mai mult Federația Rusă și pe Putin”, conchide la RFI, expertul moldovean, Vadim Pistrinciuc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare UE #deschiderea negocierilor #expert #Vadim Pistrinciuc

Politica fiscală şi vamală pentru anul 2027, aflată pe rolul Parlamentului, readuce în prim-plan o întrebare fundamentală privind principiile formării preţurilor de piaţă şi conformitatea legislaţiei naţionale cu standardele Uniunii Europene. În centrul atenţiei se află formula fiscală aplicată industriei tutunului, mai exact – menţinerea şi înăsprirea aşa-numitului „coeficient al preţului de referinţă” (preţul minim la raft), care pentru anul 2027 este propus la nivelul de 1,57.

Teoria europeană versus practica moldovenească

Din punct de vedere juridic, utilizarea unui coeficient administrativ pentru a scumpi artificial produsele la raft contravine direct Directivei Europene 2011/64/UE. Articolul 15 al acestui document garantează un principiu sacru al economiei de piaţă europene: producătorii şi importatorii au dreptul exclusiv de a-şi stabili singuri preţurile de vânzare cu amănuntul.

Mai mult, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) este definitivă în acest sens. În cauzele istorice intentate de Comisia Europeană împotriva Franţei, Austriei şi Irlandei, instanţa de la Luxemburg a decis că fixarea administrativă de către stat a unor preţuri minime este ilegală. Motivul este simplu: un astfel de mecanism distruge concurenţa loială şi penalizează companiile eficiente, capabile să îşi optimizeze costurile de producţie.

În UE, protejarea intereselor fiscale ale statului şi a obiectivelor de sănătate publică se face exclusiv prin instrumentul accizei minime totale (o sumă monetară fixă, garantată bugetului). În schimb, în Republica Moldova, statul continuă să intervină direct în mecanismul comercial de formare a preţurilor la raft.

Anatomia distorsiunii: Calculul matematic pentru anul 2027

Pentru a înţelege cum funcţionează acest blocaj fiscal, trebuie să analizăm cifrele exacte stabilite pentru anul 2027. Conform proiectului, acciza minimă la ţigări va fi de 1.915 lei pentru 1.000 de bucăţi, ceea ce înseamnă o povară fiscală fixă de 38,30 lei pentru fiecare pachet.

Aplicând coeficientul de 1,57 propus de Ministerul Finanţelor, obţinem preţul minim obligatoriu la raft (preţul de referinţă):

38,30lei x 1,57=60,13 lei (rotunjit comercial la 61,00lei)

Analiza economică a acestei structuri scoate la iveală o discriminare profundă a producătorului autohton în beneficiul importatorilor:

Consecinţele economice ale paradoxului fiscal

Anularea avantajelor legitime de cost ale producătorului local.
Datorită absenţei logisticii transfrontaliere şi a optimizării costurilor interne, producătorul autohton ar putea vinde în anul 2027 un pachet de ţigări cu 52,00 lei. La acest nivel, el ar acoperi integral costurile, ar avea o rentabilitate stabilă şi – cel mai important – ar achita statului în totalitate acciza majorată de 38,30 lei şi TVA.
Cu toate acestea, legea îl obligă să ridice preţul la 61,00 lei. Statul nu primeşte niciun ban în plus la acciză din această scumpire administrativă de 9 lei. Aceşti bani se transformă într-o „marjă moartă” impusă de sus, care anulează principalul avantaj concurențial al brandurilor locale.
„Covorul roşu” pentru supra-profiturile din segmentul Premium.
În timp ce baza pieţei este sugrumată artificial de pragul de 61 de lei, segmentul Premium din import (ţigările de 85 de lei şi mai scumpe) operează într-o siguranţă comercială deplină. Pentru importatori, bariera de 61 de lei este invizibilă economic. Drept urmare, după achitarea tuturor taxelor (inclusiv a componentei ad valorem de 11,05 lei), importatorul păstrează o marjă brută masivă de 31,23 lei pentru fiecare pachet – de aproape trei ori mai mare decât cea a fabricilor locale.
Efectul de subvenţionare mascată şi riscurile pentru balanţa de plăţi.
Ridicând artificial pragul minim al pieţei la 61 de lei, statul reduce drastic diferenţa de preţ dintre produsul local şi cel Premium de import. Consumatorul moldovean, pus în faţa unei scumpiri forţate a ţigărilor de tip economic, primeşte un stimul comercial fals: să mai adauge o diferenţă mică de bani pentru a trece la un brand internaţional de lux. Supra-venitul astfel extras de importatori (peste 31 de lei per pachet) nu este reinvestit în Republica Moldova, ci este externalizat legal din ţară.

Lecţiile uitate ale anului 2019 şi piaţa neagră

Acest experiment fiscal ridică semne mari de întrebare privind predictibilitatea legislativă. Merită amintit faptul că în anul 2019, Guvernul condus de Ion Chicu a eliminat integral mecanismul preţurilor minime. La acea vreme, Ministerul Finanţelor a argumentat oficial că preţurile minime distorsionează mediul concurenţial și reprezintă o ingerinţă nejustificată a statului în afaceri. De ce în 2027, declarând o integrare europeană accelerată, autorităţile revin la metode pe care tot ele le-au respins în cadrul armonizării cu directivele UE?

Cel mai mare risc al acestei politici se află la suprafaţă – extinderea accelerată a pieței ilegale. Scumpirea forţată la 61 de lei, complet ruptă de puterea reală de cumpărare a consumatorilor, nu va reduce fumatul. Ea va redirecţiona instantaneu consumatorii către piaţa neagră, unde produsele de tutun se vând fără taxe, fără timbre fiscale şi fără control de calitate. În consecinţă, reţelele legale vor pierde din vânzări, producţia locală se va contracta, iar bugetul va rata inclusiv încasările din TVA.

Concluzii

Pentru ca Politica Fiscală 2027 să fie cu adevărat aliniată vectorului european, Parlamentul şi comisia de profil trebuie să renunţe la barierele administrative artificiale. Trecerea la modelul european curat – protejarea bugetului exclusiv prin administrarea poverii fiscale minime totale (acciză + TVA) – va permite statului să încaseze garantat cei 48,47 lei din fiecare pachet, păstrând totodată echitate fiscală și mediul concurențial al industriei.

În același timp, estimările noastre indică faptul că, prin actuala formulă de calcul al accizelor, în special prin raportul disproporționat dintre componenta fixă și cea ad valorem, bugetul de stat ar putea rata încasări suplimentare de cel puțin 500 de milioane de lei anual. Acest aspect necesită însă o analiză economică aprofundată, pe care o vom aborda separat.

Analiza Bani.md

#incasari #Moldova #politica fiscală #TVA