Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

FOTO Zi cu emoții! A fost decisă ordinea evoluării concurenților în Finala Națională Eurovision 2024

17 Ian. 2024, 13:42
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
17 Ian. 2024, 13:42 // Life //  Realitatea.md

A fost decisă ordinea evoluării concurenților în Finala Națională Eurovision 2024. Se întâmplă după ce miercuri, 17 ianuarie, a fost organizată procedura de tragere la sorți a ordinii în care vor evolua cei 11 concurenți în cadrul Finalei Naționale de pe 17 februarie, scrie Moldova1.

Numărul de ordine a fost extras în mod individual de către participanți sau de către reprezentanții acestora, în cazul concurenților care nu au putut fi prezenți.

Astfel, în urma tragerii la sorți, iată care este numărul de ordine sub care vor evolua finaliștii:

  1. Nicoleta Sava – „Bravo”
  1. Valeria Pasha – „Anti-Princess”
  1. Reghina Alexandrina – „Contrasens”
  1. Julea Viola – „Light Up”
  1. OL – „No Time No Space”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

  1. Sasha Letty – „DNA”
  1. Natalia Barbu – „In the middle”

8.Y-Limit – „REVOLUTION”

  1. Catalina Solomac – „Fever”
  1. Victor Gulick – „Fever”
  1. Iulia Teleucă – „Runaway”

Participanții urmează să evolueze în Finala Națională de pe 17 februarie, cu un show complet, care va include conceptul coregrafic și costumele scenice. În cadrul finalei, punctajul va fi oferit în proporție de 50% de către juriu și 50% de către telespectatori.

Concurentul sau formația care va acumula cel mai mare punctaj va reprezenta Republica Moldova la Malmö, Suedia, unde se va desfășura cea de-a 68-a ediție a Eurovision Song Contest.

VIDEO Au fost selectați finaliștii etapei naționale Eurovision 2024

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 14:53
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
03 Nov. 2026, 14:53 // Slider //  Realitatea.md

Ministerul Apărării a elaborat un nou proiect de lege care stabilește reguli noi pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și a stării de război. Documentul prevede atribuțiile autorităților publice, măsurile speciale care pot fi aplicate în astfel de situații, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Proiectul este supus consultărilor publice, transmite IPN.

În prezent, cele două regimuri sunt reglementate de Legea nr. 212/2004, care stabilește procedura de declarare, atribuțiile autorităților, mobilizarea și măsurile ce pot fi aplicate. Noua lege urmează să înlocuiască acest cadru, pe care Ministerul Apărării îl consideră necesar de actualizat în raport cu evoluțiile de securitate.

O modificare vizează procedura aplicată în cazul unei agresiuni armate. Dacă legea actuală îi permite președintelui să instituie starea de război și să informeze neîntârziat Parlamentul, proiectul prevede că șeful statului va declara acest regim prin decret, contrasemnat de prim-ministru. Președintele va informa și convoca Parlamentul și va notifica, totodată, Consiliul de Securitate al ONU. Starea de asediu însă este declarată de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Starea de asediu va putea fi instituită în cazul iminenței unei agresiuni armate sau al altor acțiuni ori amenințări grave cu o componentă militară identificabilă, atunci când mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor nu sunt suficiente. Aceasta va avea un caracter temporar, cu reguli proprii privind durata, prelungirea și încetarea. Starea de război va putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al notificării prealabile privind desfășurarea unor operațiuni militare.

Proiectul extinde și lista domeniilor în care pot fi aplicate măsuri speciale. Acestea pot viza infrastructura critică, funcționarea serviciilor esențiale, sistemul financiar și economic, comunicațiile și securitatea cibernetică, circulația persoanelor și bunurilor, precum și accesul populației la produse și servicii de strictă necesitate. Sunt dezvoltate și prevederile privind apărarea teritorială și rezistența națională.

Se schimbă și mecanismul de coordonare a instituțiilor. Proiectul delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării, în timp ce legea actuală prevede transformarea Consiliului Suprem de Securitate în Consiliul Suprem de Apărare, pe durata stării de asediu.