Abhimanyu Mishra a devenit cel mai tânăr mare maestru din istoria şahului. Mishra, în vârstă de 12 ani, patru luni şi 25 de zile, care este din New Jersey, SUA, a doborât miercuri recordul înregistrat de Sergey Karjakin de 12 ani şi şapte luni din Budapesta, Ungaria.

Pentru a deveni un mare maestru în şah, un jucător trebuie să îndeplinească trei norme ale titlului, un premiu acordat pentru un nivel ridicat de performanţă într-un turneu de şah, precum şi un rating de 2500 Elo acordat de Federaţia Internaţională de Şah (FIDE), care guvernează competiţia internaţională de şah.

La turneul Vezerkepzo GM Mix, Mishra l-a învins pe marele maestru Leon Mendonca în a noua rundă. El depăşise rating-ul de 2500 Elo necesar pentru a obţine titlul de maestru din luna iunie. Reuşita i-a deschis calea pentru a îmbunătăţi recordul anterior.

„În cele din urmă, am reuşit să-i dau şah mat celui mai mare adversar (pandemia în curs de desfăşurare) a fost un obstacol timp de 14 luni. Mulţumesc tuturor pentru toată dragostea şi sprijinul oferite. Aştept cu nerăbdare Cupa Mondială”, a scris Abhimanyu Mishra pe Twitter.

Mishra s-a obişnuit să bată recorduri. Când avea doar şapte ani, a devenit cel mai tânăr expert al Federaţiei de Şah din Statele Unite. El a devenit cel mai tânăr maestru naţional la vârsta de nouă ani, iar apoi la 10 ani, nouă luni şi 20 de zile, a devenit cel mai tânăr maestru internaţional din istorie. Recordul anterior a fost obţinut de marele maestru rus Karjakin, în 2002.

#Abhimanyu Mishra #FIDE #șah

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.