Fostul prim-ministru pakistanez Imran Khan şi soţia sa au fost condamnaţi la 14 ani de închisoare pentru corupţie, într-un dosar referitor la cadourile primite atunci când el se afla la putere, a anunţat miercuri, 31 ianuarie 2024 partidul său.

Decizia instanței prevede, de asemenea, o interdicție de 10 ani de a ocupa funcții publice, a declarat partidul lui Imran Khan. Soția fostului prim-ministru Bushra Khan, a fost arestată la scurt timp după sentință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Condamnarea de către o instanță anti-corupție din Islamabad, vine la o zi după ce Khan a primit o pedeapsă de 10 ani de închisoare într-un caz în care a fost condamnat pentru dezvăluirea secretelor de stat și cu o săptămână înainte de alegerile naționale, scrie mediafax.ro.

„O altă zi tristă în istoria sistemului nostru judiciar, care este în curs de dezmembrare. Nu este permisă nicio interogare încrucișată, nu se încheie niciun argument final și decizia apare ca un proces predeterminat în joc. Această decizie ridicolă va fi, de asemenea, contestată” , a declarat echipa de presă a lui Khan, negând acuzațiile.

Cele două procese au avut loc la închisoarea din Adiala, unde Imran Khan este închis după ce a fost arestat în august. El trebuie să răspundă la acuzaţii în zeci de dosare.

#coruptie #Pakistan #premier

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.