Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Diagnosticul regelui Charles al III-lea a ajuns pe prima pagină a ziarelor britanice. Ce scrie mass-media

06 Feb. 2024, 22:37
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ursu Ana
06 Feb. 2024, 22:37 // În Lume //  Ursu Ana

Anunţul cutremurător al diagnosticului de cancer al regelui Charles al III-lea a dominat primele pagini ale ziarelor britanice marţi, subliniind şocul naţiunii în faţa veştii despre boala cu care se confruntă monarhul în vârstă de 75 de ani, conform informaţiilor furnizate de AFP.

Cu titluri precum „Regele are cancer” sau „Şocul cancerului”, publicaţiile precum The Times şi Daily Telegraph au prezentat portretul marelui suveran, publicat de Palatul Buckingham în timpul comunicatului de presă de luni seară. Aceste titluri au accentuat optimismul declarat al regelui în această situaţie dificilă.

The Mirror a dedicat prima sa pagină sentimentului de „şoc” resimţit la nivel naţional, descriind anunţul Palatului Buckingham ca fiind o „bombă” şi subliniind că intervenţia chirurgicală pentru problema benignă de prostată a regelui Charles al III-lea ar putea fi crucială pentru salvarea vieţii sale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Cu referire la importanţa istorică a evenimentului, Daily Telegraph a titrat că „soarta familiei regale și cea a Regatului Unit s-au schimbat”, remarcând o schimbare de abordare faţă de perioada regelui George al VI-lea, bunicul lui Charles al III-lea.

Daily Mail a conturat portretul unui rege combativ şi recunoscător pentru diagnosticul timpuriu al cancerului. Mesajul lor către monarh a fost: „Însănătoşiţi-vă repede, Majestate, ţara are nevoie de dumneavoastră.”

Biograful regal Christopher Wilson a subliniat în Daily Telegraph importanţa susţinerii reginei Camilla, considerată „stânca sa”, în această perioadă dificilă.

The Mirror a surprins schimbarea de imagine a reginei Camilla, sub titlul „In Camilla We Trust” („Avem încredere în Camilla”), evidenţiind transformarea acesteia de la odată „proscrisă” la conducătoarea familiei regale britanice.

Pe fondul ştirii despre cancerul suveranului, vizita prinţului Harry în Regatul Unit a stârnit speculaţii cu privire la o posibilă reconciliere în familia regală. The Mirror se întreabă dacă „este timpul ca Harry să se întoarcă acasă?”, iar Daily Mail abordează posibilitatea unei reconcilieri între fraţii William şi Harry.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.