Cinci ucraineni au fost prinși pe teritoriul Republicii Moldova la scurt timp după ce au trecut ilegal frontiera de stat. Motivul pentru care bărbații au decis să plece din Ucraina a fost refuzul de a se înrola în armată. Din declarațiile străinilor, aceștia au fost ajutați de intermediari, cărora le-ar fi achitat sume cuprinse între 3000 și 7000 dolari.

Potrivit comunicatului Poliției de Frontieră, incidentul a fost înregistrat joi, 8 februarie, în raionul Ștefan Vodă.

„Informațiile operative și o sesizare din partea populației locale cu privire la prezența unor străini în zonă au condus la intervenția unui echipaj al Poliției de Frontieră în apropierea satului Volintiri. În urma verificărilor, au fost identificați cinci bărbați ucraineni, cu vârste cuprinse între 32 și 38 de ani.

Din discuții s-a constatat că străinii au traversat ilegal frontiera de stat, fiind ajutați de intermediari cărora le-ar fi plătit sume de la 3000 până la 7000 de dolari fiecare”, se arată în aceeși notă informativă.

Polițiștii de frontieră precizează că migranții au solicitat azil pe teritoriul Republicii Moldova, iar investigațiile pe caz continuă, pentru a identifica persoanele responsabile de organizarea acestei migrații ilegale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dolari #frontieră #ilegal #ucraineni

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.