Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Este posibil un război în spațiu? Ce se întâmplă, dacă pui o armă nucleară pe orbita terestră

18 Feb. 2024, 14:32
 // Categoria: Opinii // Autor: 
18 Feb. 2024, 14:32 // Opinii // 

​Presa americană a scris despre faptul că rușii dezvoltă o armă nucleară spațială cu care să distrugă sateliți americani. Cât de grav este? De ce ai duce o armă nucleară în spațiu? La ce ar fi bună? „La prestigiu perfid și la dezactivarea imediată a sateliților din apropierea exploziei, datorită pulsului electromagnetic emis în timpul detonării, plus generarea unor fragmente în urma coliziunilor viitoare cu alți sateliți”, a spus pentru HotNews.ro, fizicianul Claudiu Tănăselia. Ar trebui să ne îngrijorăm? Despre ce fel de armă ar putea fi vorba?

Cu arma nucleară în spațiu – o nebunie a rușilor?

Presa americană a scris despre faptul că Rusia ar dezvolta capacități militare spațiale și ar fi făcute teste cu armă puternică ce ar fi capabilă să afecteze grav rețelele de sateliți de pe orbită. Pe larg au scris publicații precum New York Times, Washington Post sau Reuters despre această „space-based nuclear weapon”. Trebuie spus din start că sunt multe speculații, fiindcă nu știm ce fel de armă ar fi și nici dacă ea există.

Americanii vorbesc despre un „pericol iminent la adresa securității naționale”.

Sursele mai spun și că rușii au experimentat prin folosirea exploziilor nucleare sau prin direcționarea energiei pentru a dezactiva sateliții statelor occidentale. Unii experți s-au arătat îngrijorați și în trecut că un stat ar putea să detoneze în spațiu o armă nucleară, în ideea de a interfera cu sateliții, din cauza emisiilor de radiații generate.

Fizicianul Claudiu Tănăselia a expus care ar fi efectele unei explozii uriașe în spațiu și ce spune fizica despre efectele asupra sateliților? Ar putea fi consecințe grave, însă este greu de imaginat un scenariu în care toți sateliții de comunicații vor fi distruși imediat.

„Pe orbita Pământului, atmosfera este prea puțin densă pentru ca în urma unei explozii nucleare să avem o undă de șoc periculoasă pentru sateliți, dar o astfel de explozie ar genera un puls electromagnetic care ar dezactiva, probabil, un număr de sateliți aflați în apropiere. Acești sateliți dezactivați nu vor mai putea fi controlați și, probabil, se vor ciocni, în viitor, cu alți sateliți sau alte fragmente, generând astfel și mai multe deșeuri orbitale. Desigur, există și posibilitatea ca arma să fie detonată lângă sateliți militari ai altor națiuni, ceea ce ar complica și mai mult situația. Este însă greu de imaginat un scenariu în care toți sateliții de comunicații vor fi distruși imediat, dar asta nu înseamnă că efectele acestei acțiuni nu vor fi cât se poate de grave”.

Îngrijorări legate de eventuala plasare a unor arme nucleare pe orbită au apărut de mai bine de 50 de ani și subiectul a fost exploatat și în serialul Star Trek, la finalul anilor 60. Oficiali din armata SUA au avertizat în ultimii ani că, atât Rusia, cât și China, se îndreaptă spre o mai mare militarizare a spațiului cosmic și investesc miliarde în acest sens. Evident că și SUA a investit mult.

Nu este nouă ideea unui „Război în Spațiu” și nici cea de distrugere a unor sateliți. Cât de îngrijorați ar trebui să fim? Nu ar fi rău și pentru Rusia dacă ar face praf întreg sistemul de sateliți? Rusia nu are nici un interes să facă inutilizabilă orbita terestră, spune Claudiu Tănăselia, mai ales că are nevoie de sateliții săi și a tot lansat sateliți de când a declarat război Ucrainei Nu trebuie să uităm nici de China.

„Rusia nu are niciun interes să facă inutilizabilă orbita terestră pentru că are nevoie de propriii sateliți”

„Folosirea unei arme nucleare în spațiu nu este un lucru nou, astfel de teste au avut loc în anii ’60 și eu fost executate de SUA (Starfish Prime). În acest moment, există tratate internaționale care interzic folosirea de arme, convenționale sau nucleare, pe orbită (deși Rusia a atacat Ucraina în ciuda faptului că era semnatară a Memorandumului de la Budapesta, deci încălcarea unui tratat internațional la care ar fi semnatară nu pare să mai reprezinte o problemă pentru Rusia)”. „Rusia nu are nici un interes să facă inutilizabilă orbita terestră: Rusia are nevoie de propriii sateliți, în special în această perioadă, mai mult decât oricând în ultimele decenii. Doar în ultimele două luni, Rusia a lansat doi sateliți militari secreți, despre care nu știm prea multe detalii. Iar China a investit foarte mult în activități spațiale în ultimul timp, nu cred că ar fi deloc încântată de ideea ca sateliții săi militari sau civili să fie victime colaterale într-un test nuclear ar Rusiei”, explică pentru HotNews.ro, Claudiu Tănăselia.

Rusia a mai testat arme anti-satelit în 2021, când a lansat de pe Terra o rachetă ce a distrus un satelit inactiv de pe vremea URSS-ului. Amenințarea de acum pare a fi mult mai gravă, fiindcă Rusia ar dezvolta tehnologii pentru a împiedica SUA și alte țări aliate să-și folosească propriii sateliți.

Nu se știe ce fel de armă nucleară este și nici dacă ea există. Totuși, despre ce ar putea fi vorba, dacă ar fi să speculăm puțin? Claudiu Tănăselia spune că este posibil să fie vorba despre sateliți cu un reactor nuclear la bord.

„Ar trebui totuși subliniat faptul că încă nu știm dacă avem de-a face cu intenția din partea Rusiei de a folosi arme nucleare pe orbită. Avem doar niște zvonuri neconfirmate. Este posibil să fie vorba despre sateliți cu un reactor nuclear la bord, pentru generarea de electricitate și/sau propulsie, un aspect care nu încalcă nici un acord internațional (deși ridică unele întrebări cu privire la soarta satelitului la finalul misiunii). Rămâne ca în perioada următoare să aflăm mai multe informații”.

„Cel puțin teoretic, o explozie nucleară pe orbită poate dezactiva imediat mai mulți sateliți decât armele convenționale”

De ce ai duce o armă nucleară în spațiu? La ce ar fi bună? Fizicianul Claudiu Tănăselia explică faptul că o armă nucleară plasată pe orbită este vulnerabilă imediat după lansare.

„La prestigiu perfid și la dezactivarea imediată a sateliților din apropierea exploziei, datorită pulsului electromagnetic emis în timpul detonării, plus generarea unor fragmente în urma coliziunilor viitoare cu alți sateliți sau alte fragmente. Nu există un alt avantaj. Să urci o armă nucleară pe orbită, ca apoi să țintești un obiect terestru nu are absolut niciun sens, este o acțiune extrem de complexă, cu atât mai mult în cazul unei națiuni care are deja rachete balistice cu focoase nucleare pe care le poate lansa oricând. O armă nucleară plasată pe orbită este vizibilă de pe Pământ și traiectoria ei este predictibilă, deci o face vulnerabilă imediat după lansare”.

Dacă ai vrea să dobori sateliți de ce NU ai face-o cu armele convenționale care există deja de mult timp?

„Cel puțin teoretic, o explozie nucleară pe orbită poate dezactiva imediat mai mulți sateliți decât armele convenționale (ar fi nevoie de o rachetă pentru fiecare satelit țintit), dar asta ar cauza în timp și mai multe deșeuri, deci ar afecta și sateliții națiunii care ar declanșa o astfel de explozie”.

Există studii făcute până acum despre efectele detonării unei arme nucleare în spațiu?

„Statele Unite au efectuat mai multe astfel de teste în anii ’60, iar efectele la sol au fost atât de periculoase încât testele au fost suspendate. Să nu uităm că în acei ani, numărul sateliților era cu mult mai mic, dar dacă altitudinea unde are loc explozia nucleară este de câteva sute de kilometri (orbita terestră joasă), efectele se vor resimți cu siguranță și pe Pământ”, spune Claudiu Tănăselia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking