Viața este o călătorie în care învățăm continuu, iar cele mai importante lecții vin adesea îmbrăcate ca greșeli sau eșecuri. Acceptă-le, învață din ele și mergi mai departe este sfatul psihologilor, potrivit Adevarul.ro.

Iată o privire asupra unora dintre aceste lecții pe care un procent uimitor de 95 la sută dintre oameni le învață prea târziu în viață, potrivit psihologilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

1. Nu totul necesită reacția ta

Simțim nevoia să reacționăm la tot ceea ce ne deranjează, la fiecare comentariu care ne irită și la fiecare situație care nu ne iese cum vrem noi.

Dar una dintre cele mai mari lecții pe care viața ne învață, adesea prea târziu pentru mulți, este că nu totul necesită reacția noastră.

De la politica de la birou la bârfele din cartier, de la jignirile din social media la neînțelegerile din familie – nu este întotdeauna necesar să intervenim în fiecare bătălie.

A învăța să îți alegi cu înțelepciune bătăliile și a înțelege că tăcerea poate fi uneori cel mai bun răspuns este o lecție pe care cei mai mulți dintre noi o învață târziu în viață.

Din păcate, mulți dintre noi învață acest lucru după ce își irosesc prea multă energie pe lucruri care nu contează în marea schemă a lucrurilor.

2. Este în regulă să spui „nu“

Una dintre cele mai profunde lecții pe care mulți dintre noi o învățăm prea târziu în viață este că este perfect în regulă să spui „nu”.

Este în regulă să te prioritizezi pe tine însuți în detrimentul altora. Este în regulă să pui nevoile tale pe primul loc. Și este absolut în regulă să refuzi ceva care nu se aliniază cu bunăstarea sau valorile tale.

3. Iertarea este un dar pentru tine însuți

Iertarea, așa cum am ajuns să învăț, nu înseamnă să îl lași pe celălalt să scape de vină. Este vorba despre a te elibera de povara de a purta acea furie și resentimente.

Este una dintre acele lecții pe care cei mai mulți dintre noi le învățăm prea târziu în viață – că iertarea este, în cele din urmă, un dar pe care ți-l faci ție însuți. Și credeți-mă, este unul dintre cele mai eliberatoare cadouri pe care le puteți oferi vreodată.

4. Să trăiești în prezent este locul unde se află fericirea

Știați că mintea noastră este adesea prinsă în gânduri legate de trecut sau de viitor? Psihologii estimează că ne petrecem aproximativ 47% din orele de veghe gândindu-ne la altceva decât la ceea ce facem.

Această călătorie mentală constantă în timp ne poate răpi bucuria momentului prezent.

Nu este vorba de a ignora trecutul sau de a ignora viitorul. Este vorba despre a aprecia și a ne bucura de ceea ce avem în fața noastră, aici și acum, pentru că asta este tot ce avem cu adevărat.

5. Nu este niciodată prea târziu să te schimbi

Crescem, învățăm, ne împiedicăm și ne ridicăm. Și, prin toate acestea, ne schimbăm. Dar există această concepție greșită obișnuită conform căreia, după o anumită vârstă sau etapă a vieții, suntem încremeniți și este prea târziu să ne schimbăm. Și eu obișnuiam să cred asta.

Cu toate acestea, adevărul este că – niciodată nu este prea târziu să te schimbi. Fie că este vorba de un obicei pe care doriți să îl abandonați, de o abilitate pe care doriți să o învățați sau de o cale de carieră pe care doriți să o schimbați – întotdeauna puteți face această schimbare.

Viața nu vine cu o dată de expirare pentru creșterea sau transformarea personală. Din păcate, aceasta este o realizare care vine prea târziu pentru mulți dintre noi. Rămânem blocați în zonele noastre de confort și în rutina noastră, crezând că este prea târziu pentru a face o schimbare. Dar, credeți-mă, nu este.

6. Să ai grijă de sănătatea ta mentală este crucial

Abia când am trecut printr-o perioadă de stres și anxietate intense în viața mea de adult am realizat importanța sănătății mentale. Mintea noastră are nevoie de îngrijire și atenție la fel de mult ca și corpul nostru. Au nevoie de odihnă, au nevoie de hrană și, uneori, au nevoie și de ajutor profesional.

Din păcate, mulți dintre noi învață această lecție prea târziu în viață. Ne neglijăm bunăstarea noastră mentală până când aceasta atinge un punct critic și începe să ne afecteze calitatea generală a vieții.

Așadar, iată o lecție crucială care merită învățată mai devreme decât mai târziu – a avea grijă de sănătatea ta mentală nu este un lux, ci o necesitate.

7. Eșecul nu este sfârșitul, ci un început

Eșecul nu este sfârșitul drumului, ci este de fapt un nou început. Este o oportunitate de a învăța, de a crește și de a deveni mai puternic. Fiecare eșec aduce cu el lecții valoroase și, adesea, deschide noi căi pe care nu le-am fi descoperit altfel.

8. Iubirea de sine nu este egoistă

Mi-am petrecut o mare parte din viață punându-i pe alții înaintea mea. Am crezut că asta trebuia să fac. Că iubirea de sine era o formă de egoism. M-am înșelat.

Mi-a luat ceva timp, dar în cele din urmă am înțeles că a avea grijă de mine, a-mi prioritiza nevoile și a mă iubi fără regrete nu este egoist.

De fapt, este necesar pentru bunăstarea și fericirea mea. Doar atunci când sunt împăcat cu mine însumi și mă iubesc pot să-i iubesc cu adevărat pe ceilalți și să contribui pozitiv la viața lor.

#lecții #oameni #viață

Implicarea comunităților locale, pregătirea voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de coordonare între autorități sunt câteva dintre lecțiile pe care Republica Moldova le poate prelua din experiența Suediei în gestionarea situațiilor de criză. Despre aceste practici a vorbit Karl Torring, consilier strategic în cadrul Agenției Suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență, într-un interviu pentru proiectul „Security Corner”.

Expertul a explicat că Suedia utilizează un sistem de evaluare a vulnerabilităților climatice, prin care instituțiile publice și autoritățile locale trebuie să identifice riscurile generate de schimbările climatice și să elaboreze planuri pentru reducerea acestora.

Potrivit lui Karl Torring, țara are o directivă națională privind adaptarea la schimbările climatice, care stabilește responsabilități pentru agențiile guvernamentale și consiliile locale. Acestea trebuie să evalueze vulnerabilitățile și să identifice riscurile la care sunt expuse comunitățile, inclusiv în cazul unor inundații sau al altor fenomene extreme.

Un alt element important este finanțarea măsurilor de prevenire. Agenția suedeză oferă sprijin financiar consiliilor locale pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor de inundații, autoritățile locale contribuind, la rândul lor, cu o parte din costuri.

În ceea ce privește gestionarea unei crize, Suedia aplică principiul proximității, potrivit căruia intervenția trebuie să înceapă cât mai aproape de locul unde apare problema. Astfel, instituția sau autoritatea responsabilă de o anumită facilitate trebuie să gestioneze inițial situația. Dacă resursele locale nu sunt suficiente, coordonarea intervenției este transferată la nivel regional și, ulterior, național.

„Pentru noi, mecanismele clare de colaborare și o linie clară de comandă pentru gestionarea unei crize sunt esențiale”, a explicat Karl Torring.

Expertul a subliniat că pregătirea pentru situații de urgență nu trebuie separată de pregătirea pentru amenințări la adresa securității naționale. Suedia dezvoltă un sistem de apărare totală, care conectează apărarea civilă cu cea militară, astfel încât instituțiile să poată răspunde inclusiv în situații de alertă ridicată.

Un rol important în acest sistem îl au cetățenii. În Suedia, persoanele cu vârste între 16 și 70 de ani pot avea obligația de a îndeplini un rol în structura de apărare totală, atunci când sunt chemate. În paralel, autoritățile desfășoară campanii de informare și implică asociațiile de locatari și comunitățile în proiecte de pregătire pentru situații de criză.

Torring a menționat și necesitatea identificării grupurilor vulnerabile, pentru ca autoritățile să poată anticipa modul în care acestea ar fi afectate de fenomenele climatice și să le ofere sprijin adaptat nevoilor lor.

Referindu-se direct la Republica Moldova, expertul a amintit că a participat anterior la o misiune de evaluare a sistemului național de reducere a riscurilor de dezastre. Printre recomandările formulate atunci s-au numărat îmbunătățirea comunicării cu diferite categorii de populație și consolidarea capacităților serviciilor de intervenție. De asemenea, acesta a sugerat că Republica Moldova ar putea investi în instruirea voluntarilor și în susținerea organizațiilor societății civile care doresc să contribuie la pregătirea comunităților pentru situații de urgență.

„Suntem foarte impresionați de Republica Moldova în cadrul misiunii UCPM pe care am făcut-o anterior. Nivelul conferinței, calitatea rapoartelor și organizarea sunt lucruri de la care vreau să ne inspirăm și noi, în Suedia”, a declarat Karl Torring.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Security Corner” și abordează experiența suedeză în consolidarea rezilienței naționale, gestionarea riscurilor climatice și pregătirea instituțiilor și comunităților pentru situații de criză.