Mașini luxoase fabricate în 2018 sau 2019 și cumpărate în 2020, la preț de mii de euro. Vorbim despre automobilele primilor șase candidați din partea Partidului Acțiune și Solidaritate care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova.

În timp ce liderul acestora, Igor Grosu se bucură doar de un automobil, fabricat acum 10 ani, alții circulă cu mașini mult mai noi și mai scumpe.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Igor Grosu

Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, fiind și cap de listă a formațiunii la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, se bucură de o mașină fabricată în anul 2009.

Este vorba despre un Volkswagen Touran WW0606.

În declarația de avere depusă la CEC, Grosu indică că ar fi cumpărat-o în 2017, la un preț de doar 7 800 de euro.

Natalia Gavrilița

Economist și politician, Natalia Gavrilița care anterior a deținut funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul Sandu, are și ea în proprietate nu una, ci două mașini.

Candidatul la funcția de deputat în viitorul legislativ se bucură de un Lexus, fabricat în 2009. Gavrilița indică în declarația de avere depusă la CEC că pentru acest automobil, achiziționat în 2014, ar fi achitat 17 000 de euro.

Mai mult, Gavrilița indică că mai are și un Subaru, la fel produs în 2009. Pentru acest automobil, membrul PAS ar fi scos din buzunar 3 500 de euro.

Am dat un search pe un site de anunțuri cu vânzare de mașini din Moldova unde am constatat că, în prezent, pentru un Lexus asemeni celui deținut de Gavrilița, trebuie să scoți din buzunar aproximativ 10 000 de euro.

Mihai Popșoi

În top trei pe listele PAS la scrutinul parlamentar din 11 iulie, deputatul Mihai Popșoi, se bucură și el de două mașini însă nu atât de luxoase. Este vorba despre o Toyota Auris, fabricată în 2016, pe care Popșoi a achiziționată acum doi ani.

Pentru acest automobil, membrul PAS ar fi achitat 11 000 de euro.

De asemenea, aspirantul la un fotoliu de deputat mai are în proprietate încă o mașină asemănătoare, însă mult mai veche. Este vorba despre o Toyota Auris, fabricată în 2004, cumpărată la un preț de aproape 100 000 lei.

Ce alte bunuri mai indică membrul PAS, vedeți AICI.

Sergiu Litvinenco

Vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate, jurist de profesie, Sergiu Litvinenco, nu se plânge pe averea sa. Pe lângă conturile bancare deschise, dar și locuințe, acesta indică în declarația sa de avere la CEC că deține un Mercedes Benz, E class, fabricat în 2007, pe care l-a achiziționat în 2012.

Pentru acest automobil de lux, Litvinenco ar fi achitat 12 000 de euro.

Mercedes-ul nu e unica mașină a vicepreședintelui PAS. Acesta mai are în proprietate și o Toyota Auris din 2007 pe care ar fi cumpărat-o abia în 2014.

Pentru acest automobil, ar fi scos din buzunar doar 7 000 de euro.

Andrei Spînu

Secretarul general al Președinției, degrevat din funcție, Andrei Spînu în vârstă de 34 de ani care a și deținut anterior funcția de secretar general al Guvernului, are la fel, în proprietate două automobile.

Milionar în lei, Spînu indică la CEC că are un Audi Q5, fabricat în 2014 și cumpărat în 2017. Pentru acest automobil, membrul PAS ar fi achitat aproape 400 000 lei, echivalentul a peste 17 000 de euro.

De asemenea, pe lângă casa de lux pe care o are, Spînu se mai plimbă și cu un Volkswagen Tiguan, produs în 2019. Pentru acest automobil, deputatul a achitat mai puțin de 30 000 de dolari, automobil procurat anul trecut.

Site-urile de anunțuri din Moldova indică că pe piața auto, un astfel de automobil ar costa în jur de 20 000 de euro, adică peste 400 de mii de lei.

Liliana Onofrei-Nicolaescu

Fostul ministru al Educației, vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate și pedagog de profesie, Liliana Onofrei-Nicolaescu nu merge nici ea pe jos sau cu transportul public.

Potrivit declarației de avere, membrul PAS are o mașină din 2008, însă fabricată 6 ani mai devreme. Este vorba despre o Honda Accord, pentru care ar fi achitat puțin peste 8 000 de euro.

Ce alte bunuri mai indică membrul PAS în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 6 zile.

#alegeri #CEC #declaratie de avere #masini #PAS

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.