Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Jocul cui îl face CEC? Se refuză examinarea unui proiect privind transportarea organizată a transnistrenilor la vot

06 Iul. 2021, 10:13
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
06 Iul. 2021, 10:13 // Alegeri //  Realitatea.md

Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) nu au putut să introducă nici astăzi pe ordinea de zi a ședinței subiectul unui proiect de hotărâre, înaintat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) prin care s-ar reglementa transportarea ilegală, organizată a alegătorilor din regiunea transnistreală la secțiile de votare deschise pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, pentru a-și exercita dreptul la vot.  

În debutul ședinței CEC de astăzi, reprezentantul PAS cu drept consultativ în cadrul Comisiei a solicitat ca subiectul respectiv să fie inclus în ordinea de zi, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi, deși proiectul de hotărâre a fost depus la CEC încă pe 29 iunie.

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, îl acuză pe membrul CEC, socialistul Maxim Lebedinschi, care este și secretar al Comisiei că ar fi cel care, pentru a doua oară, în mod arbitrar „organizează” ca acest subiect să nu fie introdus pe ordinea de zi.

„Omul lui Dodon, Maxim Lebedinschi, continuă mizeriile. Astăzi pentru a doua oară CEC nu a introdus în agendă sesizarea și proiectul de hotărâre înaintat de PAS care ar reglementa transportarea alegătorilor din regiunea transnistreană în ziua de 11 iulie. Un proiect similar cu cel adoptat de CEC pentru alegerile prezidențiale. Fără nicio explicație și deși de la depunerea sesizării PAS a trecut mai mult de o săptămână, proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi nici astăzi. Doar că de data asta încearcă s-o facă pe șmecherii – nu vin la ședință unul câte unul, respectiv nu se acumulează numărul necesar de voturi pentru introducere în agendă și, ulterior, pentru votare (sunt necesare 5 voturi)”, acuză deputatul PAS.

Astfel, Litvinenco spune că, în lipsa unei hotărâri, adoptată de CEC, „Dodon ar avea liber la cumpărarea masivă a voturilor din regiunea transnistreană”.

Sergiu Litvinenco afirmă că, mai multe vor fi oferite de Olesea Stamate într-o conferință de presă, la 14:00.

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.