A fost examinat Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Apărării în anii 2019-2020. Potrivit informațiilor, examinarea de către Curtea de Conturi a Republicii Moldova a avut loc ieri, 5 iulie, în cadrul unei ședințe online. Mai mult, ca urmare a acțiunilor de audit desfășurate, au fost identificate unele aspecte problematice în procesul de achiziții publice din cadrul sistemului Ministerului Apărării.

Responsabilii menționează că, o problemă semnificativă identificată ține de procesul de planificare strategică instituit în cadrul Ministerului Apărării, care necesită a fi consolidat în vederea asigurării planificării veridice a achizițiilor publice, astfel încât acestea să reiasă din necesitățile reale ale ministerului.

De semenea, auditul a identificat că, în cadrul Ministerului Apărării există rezerve asupra viziunii strategice în aspectul dezvoltării sistemului de asigurare logistică și a infrastructurii militare, care nu conține prioritizarea obiectivelor investiționale ce urmează a fi realizate.

„Planurile de achiziții pe anul 2019 și 2020 ale Ministerului Apărării, plasate pe pagina oficială, nu sunt complete și prevăd doar achizițiile publice centralizate, precum și unele achiziții de valoare mică, realizate prin intermediul Agenției Resurse și Administrarea Patrimoniului a Ministerului Apărării. Situația creată se datorează lipsei cadrului de reglementare a modului de organizare și desfășurare a achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Apărării și instituțiilor, unităților militare din subordinea ministerului în procesul de achiziții publice. Acest fapt a permis realizarea achizițiilor publice la 18 instituții din subordinea Ministerului Apărării în valoare de 66,6 mil. lei în 2019 și respectiv 58,8 mil. lei în 2020, fără publicarea planurilor de achiziții în modul stabilit”, se arată în comunicatul CCRM.

La fel, Curtea de Conturi atestă lacune și deficiențe a cadrului normativ aplicabil domeniului de achiziții publice:

neconcordanța dintre actele normative în aspectul definirii investițiilor capitale publice și reparațiilor capitale duce la nedelimitarea clară dintre cheltuielile recurente și cheltuielile pentru investiții capitale și la clasificarea eronată a acestora;
nearmonizarea unor prevederi din Legea achizițiilor publice cu prevederile Hotărârilor Guvernului de punere în aplicare a acesteia duce la tratarea diferită, de către autoritățile contractante, a aceleiași situații;
cotele utilizate la elaborarea devizului de cheltuieli pentru achiziția de lucrări stabilite de Ministerul Economiei și Infrastructuri, diferă semnificativ de cotele aplicate de ofertanții la elaborarea ofertei, situație ce duce la o planificare exagerată a resurselor bugetare necesare pentru acest tip de achiziții și la nerespectarea principiului eficienței utilizării banilor publici și minimizare a riscurilor autorității contractante;
formatul modelului contractului-cadru la achiziția publică de lucrări nu asigură legătura dintre procedura de desemnare a câștigătorului și contractul încheiat;
cadrul normativ aplicabil achizițiilor de valoare mică este ambiguu și incomplet.

În context, Curtea de Conturi menționează imperfecțiuni ale sistemului informațional, și anume, sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (SIA „RSAP”/MTender) nu este racordat la prevederile legale în domeniul achizițiilor publice.

Scopul principal al implementării SIA „RSAP”/MTender este de a crește transparența procesului de achiziții publice în totalitate, de a obține un raport calitate/preț mai bun în cadrul procedurilor de achiziții publice și de a reduce costurile de tranzacționare pentru toate părțile implicate, contribuind astfel la asigurarea unui sistem național de achiziții publice competitiv și durabil.

Pe parcursul realizării misiunii, echipa de audit s-a confruntat cu deficiențe în aspectul vizualizării informațiilor aferente procedurilor de achiziții realizate de autoritatea contractantă, în special la compartimentul evaluării ofertelor. Au fost constatate mai multe probleme la următoarele aspecte:

nu este o corelare între informațiile înregistrate pe 3 platforme de informații publice, toate fiind gestionate de entități din subordinea Ministerului Finanțelor, deoarece nu există controale ale sistemelor;
lipsa interconexiunii dintre SIA „RSAP”/MTender și bap@tender.gov.md, nu asigură publicarea în termenele legale pe platforma informațională a dărilor de seamă privind procedurile de achiziție publică desfășurate de autoritățile contractante;
sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (SIA „RSAP”/MTender) nu este racordat la prevederile legale în domeniul achizițiilor publice.

Cu toate că, ultima versiune a sistemului conține o serie de actualizări și îmbunătățiri, până la moment în SIA „RSAP”/MTender pot fi găsite doar contractele încheiate începând cu 24.05.2021, adică un număr foarte limitat. În plus, la contractele incluse nu apare nici numărul procedurii, nici numărul participanților, etc., astfel fiind imposibilă identificarea legăturii dintre procedura desfășurată și contractul încheiat.

Mai mult ca atât, având în vedere că SIA „RSAP”/MTender este pus în aplicare și este obligatoriu spre utilizare din 2018, până la moment nu există un Ghid al utilizatorului.

Curtea de Conturi consideră că, pentru a permite o implementare completă a achizițiilor publice electronice în Republica Moldova este necesar să se dezvolte instrumente electronice de achiziții publice, care vor sprijini întregul ciclu de viață al achizițiilor publice, asigurând într-un mod eficient analiza pieței, monitorizarea, verificarea și auditul achizițiilor publice, în acest sens fiind înaintate recomandări menite să redreseze domeniul auditat.

#achizitii publice #CCRM #Ministerul Apararii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.