Unii cu două mașini, alții cu nimic. Vorbim despre primii șase candidați din partea Platformei „DA” care aspiră la un fotoliu de deputat în viitorul Parlament al Republicii Moldova.

În timp ce liderul acestora, Andrei Năstase este proprietarul unei mașini fabricată în ultimii trei ani, alți membri ai formațiunii declară ZERO automobile.

Cel puțin asta reiese din declarațiile de avere, pentru perioada 2019 – 2021, prezentate la Comisia Electorală Centrală.

Realitatea.md a analizat documentele și vă prezintă o scurtă informație.

Andrei Năstase

Liderul Platformei „DA”, deputat și jurist de profesie, Andrei Năstase „trăiește în lux”, față de colegii de partid care nu au nici o mașină, cel puțin potrivit deeclarațiilor de avere.

Năstase indică la CEC că are un Volvo XC90, fabricat în anul 2018. Pentru acest bolid, aspirantul la funcția de deputat a scos din buzunar peste 40 000 de euro.

De asemenea, în declarația de avere depusă la CEC, Năstase mai indică și un alt automobil, nu atât de nou. Este vorba despre un Nissan Maxima pe care l-ar fi achiziționat în 2005.

Mașina a fost fabricată în 2004, iar valoarea automobilului, potrivit lui Năstase, în 2005 era de 10 000 de euro.

Alexandru Slusari

Camaradul său, jurist și istoric de profesie, Alexandru Slusari care deține în proprietate două apartamente, indică că nu are nici un automobil.

În declarația de avere depusă la CEC, Slusari a lăsat spațiul liber în drept cu bunuri mobile în țară și/sau în străinătate.

În schimb, aspirantul la fotoliul de deputat indică că în perioada anilor 2019-2020 a încasat 20 000 lei din vânzarea unui automobil.

Este vorba despre un automobil de model Nissan, fabricat în anul 2005.

Ce alte bunuri mai indică membrul partidului în declarația de avere aflați AICI.

Igor Munteanu

Mai bine trăiește însă la acest capitol membrul Platformei „DA”, Igor Munteanu. Candidatul de pe listele formațiunii la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, indică în declarația de avere la CEC, că deține un automobil.

Cei drept, acesta a fost fabricat tocmai în 2010 și cumpărat exact în același an de Munteanu.

Este vorba despre o mașină Toyota Venza sau (Tayota Venza, așa cum a indicat Munteanu în declarația de avere). Pentru acest automobil, acum aproape 11 ani, Munteanu ar fi achitat 25 000 de dolari.

Dinu Plîngău

Unul dintre cei mai tineri deputați și membru al Platformei „DA”, jurist și el de profesie, Dinu Plîngău se pare că încă nu a adunat suficiență bani pentru achiziționarea unui automobil.

Cel puțin asta reiese din declarația de avere depusă de aspirantul la fotoliul de deputat la CEC.

Acesta declară la CEC doar salariul primit de la Parlament și de la un ONG.

Ce alte bunuri mai indică membrul Platformei „DA” în declarația de avere aflați AICI.

Inga Grigoriu

Cu numărul 5 pe listele Platformei „DA”, licențiată în arte dramatice, Inga Grigoriu nu are nici ea un automobil în proprietate. Cel puțin nu a declarat la CEC că ar avea vreo mașină.

Deputatul indică că are câteva terenuri și case de locuit, în schimb.

Cum arată declarația modestă de avere a aspirantului la funcția de deputat aflați accesând site-ul cec.md.

Liviu Vovc

Arhitectul și deputatul din partea formațiunii, Liviu Vovc, originar din Ialoveni, la fel asemeni unor colegi, nu deține nici un automobil și cel mai probabil este un pieton cu experiență.

Acesta indică în declarația sa de avere că nu și-a cumpărat nici un automobil, la fel cum nu are și nici o casă la sol de locuit sau apartament.

Ce alte bunuri mai indică membrul Platformei „DA” în declarația de avere aflați AICI.

————————————————————————————————————————

Realitatea.md amintește că, până la alegerile parlamentare anticipate au mai rămas 3 zile.

#alegeri #CEC #declaratii de avere #masini #PPDA

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.