Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a îndemnat miercuri țările să stabilească limite legale privind cantitatea de sare din alimentele produse, inclusiv cele care sunt comercializate în restaurante și cantine, în cadrul unei serii de recomandări menite să limiteze consumul excesiv și să reducă incidența bolilor cardiovasculare, scrie Politico.

Aproape toate țările din regiunea europeană a agenției – 51 din 53 – au un consum mediu zilnic de sare peste nivelul maxim recomandat de OMS, de 5 grame pe zi.

Potrivit OMS, acest lucru reprezintă o îngrijorare serioasă, deoarece consumul excesiv de sare este una dintre principalele cauze ale creșterii tensiunii arteriale (hipertensiunea arterială), care este cel mai important factor de risc pentru bolile cardiovasculare (BCV).

„Cu cât crește mai mult reducerea consumului de sare, cu atât este mai mare scăderea tensiunii arteriale: reducerea consumului de sare poate reduce decesele cauzate de BCV și apariția evenimentelor cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord”, a transmis biroul OMS pentru Europa în noul său raport, intitulat „Action on salt and hypertension” („Măsuri pentru reducerea consumului de sare și a hipertensiunii arteriale”).

Aproape 43% dintre decesele din Europa, cauzate de bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale și atacurile de cord, cauzează 42,5 la sută din totalul deceselor anuale în Regiunea Europeană a OMS – adică aproximativ 10.000 de decese în fiecare zi. Mai mult de jumătate dintre aceste decese sunt atribuibile hipertensiunii arteriale.

În același raport, această agenție din cadrul Națiunilor Unite a solicitat, de asemenea, etichetarea obligatorie pe partea din față a ambalajului, astfel încât consumatorii să poată face alegeri alimentare informate și mai sănătoase. Totodată, OMS le-a cerut autorităților statale să desfășoare campanii de sensibilizare a publicului pentru a sprijini schimbarea comportamentului în vederea reducerii consumului de sare în rândul populației.

În conformitate cu normele actuale ale UE, indicarea informațiilor nutriționale pe partea din față a unui ambalaj alimentar este opțională.

Comisia Europeană a încercat să introducă în 2022 o etichetare obligatorie pe partea din față a ambalajelor la nivelul întregii UE, însă propunerea a declanșat o luptă acerbă de lobby, deoarece țările au făcut presiuni pentru adoptarea unor sisteme rivale. În cele din urmă, chestiunea a dispărut de pe radar și mulți consideră propunerea moartă.

„Punerea în aplicare a unor politici specifice pentru reducerea consumului de sare cu 25% ar putea salva aproximativ 900.000 de vieți din cauza bolilor cardiovasculare până în 2030”, a declarat Hans Kluge, directorul regional al OMS Europa, într-un comunicat de presă.

#cazuri #Europa #OMS

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.