Magistrații de la Curtea de Apel au decis să anuleze parțial listele Comisiei Electorale Centrale cu privire la numărul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, informează Realitatea.md.

Astfel, numărul acesta a fost micșorat de la 41 – până la 12 secții. Potrivit Ziarului de Gardă, contestația a fost depusă de către Platforma DA împotriva Comisiei Electorale Centrale.

„Se anulează parțial actul administrativ normativ în partea anexei de la punctul 1 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 05 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin Hotărârea nr.4999 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare. Se anulează parţial actul administrativ normativ în partea punctului 1, subpct. 3 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare”, se menționează în Hotărârea magistraților.

#CEC #curtea de apel #secții de votare

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin și să discute despre problemele teritoriale, în cadrul eforturilor de a pune capăt războiului, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, după o vizită de două zile în Finlanda, Sîbiha a spus că Ucraina a coordonat decizia privind organizarea unei discuții telefonice între Putin, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

Potrivit ministrului ucrainean, liderii nordici au transmis două mesaje principale: solicitarea Ucrainei pentru o încetare a focului și propunerea unei întâlniri între Zelenski și Putin.

„Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea. Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate aduce o nouă dinamică negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile chestiuni, inclusiv problema teritorială.”, a declarat Sîbiha, transmite Mediafax.

El a spus că discuțiile ar putea duce și la măsuri care să consolideze încrederea, cum sunt schimburile de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

Locul întâlnirii nu este cel mai important pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu aibă loc la Moscova sau în Belarus. Andrii Sîbiha a glumit că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă de pe listă. El a descris invitația Rusiei ca Zelenski să viziteze Moscova drept „neserioasă”.

„Evaluarea noastră este că această discuție a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a spus Sîbiha. El a mai spus că speră ca acest canal de comunicare cu Vladimir Putin să rămână deschis.

Conversația a durat aproximativ 90 de minute și a confirmat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia vor continua la Abu Dhabi, în luna noiembrie, a precizat ministrul.

„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului pe cale diplomatică”, a afirmat Sîbiha, care a mai spus că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn că Moscova ar avea astfel de intenții.

Întrebat dacă Vladimir Putin a făcut declarații importante în timpul conversației, ministrul ucrainean a răspuns: „Cel puțin a avut loc [discuția].”

Apelul a fost criticat de unii oficiali europeni. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au declarat că au acționat în nume propriu, reprezentându-și țările, și nu în numele Europei.