De la începutul campaniei electorale și până în data de 2 iulie, doar 19 concurenți electorali din 23 înregistrați, au depus la Comisia Electorală Centrală rapoarte financiare, iar cele depuse, în cazul a unor candidați, este incompletă.

Este concluzia la care au ajuns observatorii Promo-LEX, în cadrul celui de-al cincilea raport de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie.

Potrivit Promo-LEX, cei 19 concurenți electorali au declarat venituri totale în valoare de 33 579 929 de lei, dintre acestea, 36% au fost declarate de Blocul electoral „REANTO USATÎI”, 18% – de Partidul Acțiune și Solidaritate și câte 12% – de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și ai Partidului Politic „ȘOR”.

„Astfel, 4 concurenți electorali au raportat 78% din totalul veniturilor, iar ceilalți 11 concurenți electorali – doar 22%. De cealaltă parte, suma cheltuielilor declarate este de 30 459 125 de lei (37% au fost raportate de BERU, 18% – de PAS, 13% – de PPȘ, iar 12% – de BECS). Prin urmare, 80% din totalul cheltuielilor financiare au fost raportate la fel de 4 concurenți, iar alte 20% – de ceilalți 15 concurenți care au prezentat rapoarte la CEC”, anunță observatorii Promo-LEX.

Între timp, Promo-LEX a estimat pentru toate cele șase săptămâni de campanie electorală, cheltuieli neraportate de cel puțin 10 859 900 de lei. În topul clasamentului se plasează Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, care nu a raportat, potrivit Promo-LEX, 3 264 762 lei.

Restanțier la acest capitol este și Partidului Politic „ȘOR” care ar fi „uitat” să declare cheltuieli în valoare de 2 329 133 lei. 1 342 712 lei a „uitat” să declare și Partidul Democrat din Moldova.

În raportul observatorilor se arată că nici Partidul Acțiune și Solidaritate nu a raportat toate cheltuielile în această campanie electorală. Este vorba despre 1 007 578 lei, în timp ce Platforma „DA” ar avea 749 539 lei neraportați.

În lista neagră a celor cu restanțe se numără și Blocul electoral „RENATO USATÎI” care ar fi „ascuns” 646 041 lei. Partidul Politic Congresul Civic nu a raportat 573 912 lei, în timp ce Partidul Acasă Construim Europa, nu a anunțat CEC despre 361 765 lei.

De asemenea, și alți candidați nu au raportat toate cheltuielile, este vorba despre:

Partidul Unității Naționale- 260 329 lei;
Alianța pentru Unirea Românilor- 187 315 lei;
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei- 93 001 lei;
Partidul Politic NOI- 11 652 lei;
Veaceslav Valico- 7 498 lei;
Partidul Verde Ecologist- 4 280 lei;
Partidul Schimbării- 3 823 lei;
Partidul Regiunilor din Moldova- 2708 lei;
Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда”- 793 lei;
Partidul „Patrioții Moldovei”-600 lei.

Principalele destinații ale cheltuielilor sunt: pentru publicitate electorală (64%) și pentru materialele promoționale (24%), mai precizează asociația.

Amintim că misiunea de observare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 este desfășurată de Asociația Promo-LEX cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) prin Programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, al Consiliului Europei prin proiectul „Suport pentru observarea civică a alegerilor parlamentare anticipate din 2021 în secțiile de votare create în străinătate”, precum și al Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău prin proiectul „Suport pentru informarea cetățenilor și observarea civică a alegerilor parlamentare anticipate din 2021 în secțiile de votare create alegătorii din regiunea Transnistreană”.

#alegeri #CEC #cheltuieli #observatori #Promo-Lex #rapoarte

Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Chișinăul ar putea încheia discuțiile pentru mai mult de 20 de domenii de politici în 2027. Prin comparație, pentru Ucraina sunt stabilite obiective privind finalizarea provizorie a negocierilor în doar șapte domenii. Diferența este evidențiată într-un document al Comisiei Europene, obținut de publicația POLITICO.

Această diferență ar putea duce la o separare tot mai clară a parcursurilor europene ale celor două state, ale căror candidaturi au avansat până acum în paralel. Astfel, Republica Moldova este considerată într-o poziție mai favorabilă pentru a avansa într-un ritm accelerat spre aderarea la Uniunea Europeană.

Totuși, Comisia Europeană nu își asumă un termen concret pentru încheierea negocierilor de aderare nici în cazul Republicii Moldova, nici al Ucrainei.

În cazul Kievului, Bruxelles-ul solicită accelerarea reformelor privind statul de drept. Îndeplinirea cerințelor esențiale în acest domeniu, în prima jumătate a anului 2027, este considerată o condiție pentru încheierea provizorie a negocierilor pe anumite capitole.

Printre domeniile în care Ucraina ar putea finaliza provizoriu negocierile anul viitor se numără educația și cultura, proprietatea intelectuală, ocuparea forței de muncă și politica socială, politica industrială, cercetarea, relațiile externe, precum și politica externă și de securitate.

Un alt obiectiv al Comisiei Europene este deschiderea, până la sfârșitul anului 2026, a celor două grupuri de negocieri restante pentru Ucraina: clusterul patru, care vizează agenda verde și conectivitatea durabilă, și clusterul cinci, referitor la resurse, agricultură și coeziune.

Precizăm că Republica Moldova se află într-un grup de patru țări pentru care Uniunea Europeană pregătește foi de parcurs, pe care le va prezenta pe 4 noiembrie.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar negocierile oficiale au fost lansate simultan în iunie 2024. În octombrie, cele două state au deschis discuțiile pe domenii care vizează piața internă, competitivitatea și creșterea economică.

Comisia Europeană subliniază că aderarea presupune alinierea legislației și instituțiilor naționale la standardele comunitare în toate cele 35 de domenii de negociere. În cazul Ucrainei, războiul declanșat de Rusia complică suplimentar procesul de reformă și implementarea legislației necesare.