Elefanţii par să folosească nume unice pentru a se striga unii pe alţii, potrivit unui studiu bazat pe observaţiile a două turme sălbatice din Kenya, publicat în revista ştiinţifică Nature. Acest studiu realizat pe durata a 36 de ani arată că „elefanţii nu numai că folosesc o vocalizare specifică pentru fiecare membru al grupului în parte, dar ei şi recunosc şi răspund la un apel care le este destinat, ignorându-le pe cele adresate altora.

„Sunt lucruri mai sofisticate în vieţile animalelor decât am fi noi, oamenii, tentaţi să credem. Comunicarea elefanților poate fi chiar mai complexă decât ne-am dat noi seama”, a declarat principalul autor al studiului, Michael Pardo, ecologist. Această cercetare „susţine ideea că elefanţii pot inventa nume arbitrare pentru fiecare dintre ei”, a continuat specialistul în comunicarea pachidermelor.

În afară de oameni, puţine animale îşi mai pot da nume reciproc. Dovadă în acest sens stau înregistrările realizate de asociaţia Save the Elephants în rezervaţia Samburu şi în parcul naţional Amboseli din Kenya.

Pentru a afla, Pardo și colegii săi au înregistrat, în perioada 1986-2022, sunetele adânci ale femelelor sălbatice de elefant african de savană şi descendenții lor. După ce le-au trecut printr-un soft de analiză, specialiştii au identificat 469 de zgomote ale animalelor, dintre care 101 elefanţi şi-au „strigat” tovarăşi şi 117 au răspuns.

În plus, s-a observat că sunetul respectiv poartă informații care sunt destinate doar unui anumit elefant.

„Elefanții sunt incredibil de sociali, vorbind și atingându-se mereu unii pe alții – această denumire este probabil unul dintre lucrurile care stau la baza capacității lor de a comunica cu indivizii”, a declarat coautorul și ecologistul George Wittemyer de la Colorado State University, care este și consilier științific pentru organizația non-profit Save the Elephants.

Pahidermul se alătură astfel omului prin capacitatea sa de a da un nume arbitrar celui căruia i se adresează, şi nu printr-o vocalizare care o imită pe ultima auzită.

Descoperirile sunt un „început foarte promițător”, deși sunt necesare mai multe dovezi pentru a confirma dacă elefanții se cheamă într-adevăr pe nume, spune Hannah Mumby, ecologist la Universitatea din Hong Kong.

Ea adaugă că înțelegerea relațiilor sociale ale elefanților este importantă pentru eforturile de conservare.

Până în prezent, se ştie că doar două specii de animale, delfinul şi papagalul, se adresează unui semen al lor imitând glasul celui pe care îl cheamă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elefanti #studiu

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.