Tot mai multe persoane renunță la smartphone-uri, fiind epuizate de rețelele de socializare. Astfel, oamenii au început să-și achiziționeze telefoane simple, potrivit presei americane cu referire la statisticile recente.

O persoană obișnuită petrece, în prezent, aproape cinci ore pe zi pe telefonul inteligent, ceea ce înseamnă șase zile pe lună și 12 ani de-a lungul vieții.

„Dacă ai lua un alcoolic care nu poate controla consumul, atunci cel mai bun lucru pe care îl poți face este să scapi de alcoolul din casă, nu? Cam așa am privit eu lucrurile”, a explicat Wil Brawley, antreprenor în domeniul tehnologiei, în vârstă de 49 de ani, de la biroul său din Waxhaw, Carolina de Nord.

Brawley, coproprietar al companiei de software Schedulefly, și-a înlocuit iPhone-ul 11 cu un telefon simplu, cu clapetă, în urmă cu patru ani. El a mărturisit că telefonul inteligent nu îi lipsește deloc.

„Nu-mi plăcea cum eram când aveam un iPhone”, a mărturisit antreprenorul. „Nu eram atent la ceilalți oameni. Verificam în mod constant e-mailurile, mesajele, stăteam la semafor și mă uitam la telefon, și pur și simplu luam în mod constant telefonul, eram distras și eram absent când eram cu soția și copiii mei.”

În prezent, simplul fapt de a avea un telefon cu clapetă „a fost un beneficiu pentru sănătatea mea mintală”, spune el.

„Micile inconveniente sunt atât de mult depășite de rezultatele pozitive în ceea ce privește sănătatea mea mintală, anxietatea mea. Toate acestea s-au îmbunătățit în mod dramatic”.

Vânzările de telefoane simple cu clapetă sunt în creștere în SUA pentru al doilea an. Conform site-ului de știri ZDNet, căutările de telefoane cu clapetă sunt, de asemenea, în creștere, cu aproximativ „15.369% în ultimul an în rândul generației Z și al celor mai tineri mileniali”. Se pare că oamenii renunță la telefoanele inteligente pentru a fi mai conectați cu cei din jurul lor. În plus, unii dintre cei care și-au luat adio de la telefoanele inteligente s-au săturat ca dispozitivele să le ocupe tot timpul și să le consume energia.

„r/Dumbphones” se află în top 2% dintre cele mai active comunități pe platforma Reddit, cu aproape 60 de mii de membri.

Moderatorul, Jose Briones, în vârstă de 28 de ani, a preluat acest rol la începutul anului 2020, după ce a trecut un simplu telefon în 2019. Înainte de această schimbare, Briones a petrecea „12 sau 13 ore pe zi” pe telefon.

Briones a creat, de asemenea, un instrument util numit „Dumbphone Finder” pentru a-i ajuta pe oameni să își dea seama cât de mult pot – și nu pot – trăi fără telefoanele inteligente.

De când a preluat controlul asupra „r/Dumbphones”, Briones spune că este surprins de cât de întâlnită este această problemă a oamenilor care se simt dependenți de telefoanele lor inteligente într-un mod care îi afectează negativ. „Majoritatea oamenilor cred că este o problemă legată de dispozitiv, dar este o problemă legată de stilul de viață”, spune el.

„Tehnologia este concepută pentru a ne amplifica vulnerabilitățile și pentru a ne capta toată atenția – cât mai mult posibil. Vreau să aleg la ce acord atenție. Nu vreau ca un dispozitiv să îmi dicteze asta”, a mai adăugat el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#detoxifiere #telefoane

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.