Peste 120 de hectare de teren au fost distruse de flăcări, în ultimele 24 de ore. Potrivit informațiilor oferite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), pompierii au intervenit în 34 situații de urgență.

Incendiile de vegetație au fost înregistrate în mai multe raioane ale țării, printre care Cahul, Сimișlia, Nisporeni, Călărași, Soroca, Florești și Ștefan Vodă. Cele mai mari pagube au fost înregistrate în raioanele Cahul și Florești.

Potrivit IGSU, în localitatea Trifeștii Noi din raionul Cahul, pompierii au stins 4 hectare de pădure și vegetație uscată. De asemenea, 80 hectare și iarbă uscată au fost distruse în localitatea Lunga, raionul Florești.

„Conform datelor înregistrate, arderea a afectat iarba uscată și se răspândea cu repeziciune spre teritoriul aeroportului Mărculești. Pentru stingerea flăcărilor, la fața locului au ajuns 8 echipe de pompieri, angajații forțelor armate cu o autospecială, forțe și mijloace ale agentului economic cu o autocisternă și două tractoare. Arderea a fost lichidat la ora 20:38. În urma incendiului, în total au ars 80 hectare de vegetație uscată dintre care 40 hectare pe teritoriul aeroportului și 5 hectare de gunoi”, transmite sursa citată.

În acest sens, moldovenii sunt rugați să evite utilizarea focului, în preajma lanurilor și pădurilor, deoarece din cauza temperaturilor ridicate și umiditate scăzută, riscul producerii incendiilor de vegetație este foarte mare.

„ Oamenii sunt rugați să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse pe suprafețe în preajma spațiilor forestiere. În timpul aflării în spații forestiere, persoanele sunt îndemnate de salvatori să stingă rugurile și mangalurile la plecare, dar şi să nu lase nesupravegheate sursele de foc deschis. Maturii sunt îndemnați să acorde atenție maximă copiilor și să nu le permită jocul cu focul pentru evitarea producerii incendiilor”, transmite IGSU.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că luni, 16 iulie, șase hectare de pădure au fost cuprinse de flăcări în apropiere de Cahul. Focul a cuprins pădurea și iarbă uscată de la periferia orașului.

#incendii de vegetatii #Moldova #pompieri #raioane #stingere

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.