La 20 octombrie 2024, Moldova va fi gazda unui eveniment politic major – un referendum și alegeri prezidențiale vor avea loc simultan. Aceste alegeri și referendum joacă un rol-cheie în determinarea viitorului Moldovei, iar rezultatul lor va avea consecințe pe termen lung pentru toți cetățenii.

În acest context, este esențial ca procesul electoral să fie transparent, corect și lipsit de orice dubii. Unul dintre principiile fundamentale ale alegerilor democratice este votul secret.

Acest principiu asigură confidențialitatea voinței cetățenilor, ceea ce, la rândul său, îi protejează de presiuni, manipulări și orice formă de influență. Secretul votului este o garanție că fiecare alegător își poate face alegerea liber, fără teama de repercusiuni.

Cu toate acestea, introducerea votului prin corespondență pune în pericol acest principiu important. Votul prin corespondență nu poate garanta secretul votului și nu poate proteja alegătorul de presiuni.

Un alegător care votează în afara unei secții de votare nu poate fi întotdeauna sigur că alegerea sa va rămâne confidențială. Acest lucru creează riscuri potențiale pentru libertatea și integritatea alegerilor. O altă problemă gravă este sistemul învechit de verificare a alegătorilor.

În prezent, metoda utilizată pentru a verifica identitatea unui alegător este prezentarea unei fotografii cu pașaportul în mână.

Cu toate acestea, această metodă nu mai corespunde cerințelor moderne de securitate, Având în vedere că fotografiile pașapoartelor și ale persoanelor care dețin pașapoarte sunt vândute în mod activ pe darknet, această metodă de verificare devine extrem de vulnerabilă.

În plus, există specialiști capabili să creeze imagini false ale persoanelor care dețin pașapoarte. Aceste fapte prezentate arată că Comisia Electorală Centrală din Moldova nu poate garanta că persoanele care au solicitat să voteze sunt într-adevăr cele care pretind că sunt.

Această lacună în sistemul de identificare a alegătorilor subminează credibilitatea procesului de votare și pune la îndoială legitimitatea rezultatelor alegerilor și referendumului. Având în vedere toate faptele de mai sus, este clar că votul prin corespondență trebuie să fie urgent reconsiderat și eliminat.

Este important să găsim metode de vot alternative, mai sigure, care să respecte standardele moderne și să protejeze principiile democratice.

Aceasta este singura modalitate de a garanta că rezultatele referendumului și ale alegerilor prezidențiale din Moldova din 20 octombrie 2024 vor fi recunoscute ca fiind legitime, corecte și reflectând voința reală a poporului.

Comisia Electorală Centrală din Moldova și autoritățile moldovene trebuie să ia măsuri imediate pentru a aborda aceste riscuri și a asigura integritatea și transparența procesului electoral.

În caz contrar, viitorul democratic al Moldovei poate fi pus în pericol, ceea ce este inacceptabil în actuala realitate politică.

Participanții la masa rotundă: „Împotriva fraudei electorale”

08.08.2024

Chișinău, Moldova

#masa rotunda #referendum #Tudor Șoilița

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.