Miliardarul britanic Richard Branson a vândut bilete de 80 de milioane de dolari pentru naveta pe care a inaugurat-o prin zborul de duminică. Și asta nu e totul. Potrivit publicației Wall Street Journal, unul dintre clienți este alt miliardar pasionat de cosmos, nimeni altul decât Elon Musk.

Un bilet la Virgin Galactic pentru cursă costă 250 de mii de dolari.

Spre deosebire de Richard Branson și Jeff Bezos care s-au concentrat pe călătoriile suborbitale cu scop comercial, Elon Musk s-a concentrat pe misiuni cu bătaie mult mai lungă. El trimite deja oameni pe Stația Spațială Internațională și pentru viitor țintește planeta Marte.

Zborul a cărui pregătire a durat 17 ani a decolat cu succes duminică și l-a dus pe miliardarul Richard Branson din deșertul New Mexico până la marginea spațiului. A fost o călătorie istorică, iar mizele ei, dincolo de progresul tehnologic, sunt deopotrivă economice. Se dă startul, astfel, turismului spațial. Opt oameni au luat parte la această misiune pe care întreaga omenire a putut-o urmări în direct.

Avionul Unity a aterizat cu succes înapoi pe Pământ, după ce miliardarul a văzut Pământul pentru câteva minute de la limita spațiului.

Printre colegii de zbor ai luiRichard Branson s-au numărat Beth Moses, astronaut instructor-șef la Virgin Galactic, Colin Bennett, inginerul-șef de operațiuni al Virgin Galactic, și Sirisha Bandla, vicepreședintele pentru afaceri guvernamentale și operațiuni de cercetare al companiei.

VSS Unity este pilotat deDave Mackay și Michael Masucci, iar C.J. Sturckow și Kelly Latimer vor pilota avionul purtător VMS Eve.

#cosmos #Elon Musk #Richard Branson

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot