Ucraina a început construirea autostrăzii moderne despre care se vorbește de ceva timp și care va face legătura între Kiev și Chișinău. În plus, va fi un pod de frontieră peste râul Nistru. Despre acest lucru i s-a raportat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de către omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, acum o zi. Cei doi au avut o discuție telefonică, scrie RBC Ucraina cu referire la un comunicat de presă al Președinției. Podul va fi la punctul Yampil-Cosăuţi, ceea ce înseamnă că trecerea va avea loc prin ocolirea Transnistriei.

„Zelenski a purtat o conversație telefonică cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Șeful statului și-a felicitat colegul pentru desfășurarea cu succes a alegerilor anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova. Președintele Ucrainei și-a exprimat încrederea că victoria convingătoare a forțele democratice pro-europene la alegerile din Moldova deschid calea pentru implementarea unui program de transformări interne ambițioase, creează condiții pentru intensificarea relațiilor bilaterale în toate domeniile”, scrie în comunicat.

Totodată, Zelenski și-a exprimat convingerea că Ucraina și Moldova își vor coordona acțiunile pe calea integrării europene și mai eficient, în special în contextul activităților „Trioului asociat” cu participarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei.

Liderii statelor au făcut schimb de opinii cu privire la provocările asociate cu pandemia COVID-19. De asemenea, președinții Ucrainei și Moldovei au declarat necesitatea intensificării cooperării economice ucrainene-moldovenești și a implementării proiectelor specifice. Aici, Zelenski a menționat că Ucraina a început deja construcția autostrăzii Kiev-Chișinău și cea a unui pod de frontieră care trece peste râul Nistru.

La fel, și-a reafirmat invitația către Maia Sandu de a participa la summitul inaugural al Platformei Crimeei și la sărbătorile care marchează 30 de ani de la independența Ucrainei în august.

Despre această discuție telefonică nu scrie nimic pe site-ul oficial al Președinției Republicii Moldova.

Anterior, s-a anunțat că autostrada va avea următorul traseu: Jitomir – Vinnița – podul Yampil-Cosăuţi – M2 (Soroca-Chișinău). Estimativ, suma proiectului de construcție este de 100 de milioane de euro, fiind alocată din bugetul țării vecine.

#autostrada #Kiev-Chișinău

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.