Ministerul Energiei din Republica Moldova a lansat un plan cuprinzător pentru gestionarea situațiilor excepționale pe piața energiei electrice, elaborat în colaborare cu Uniunea Europeană și PNUD Moldova. Acest plan, bazat pe evaluări naționale și regionale ale riscurilor de securitate a aprovizionării cu energie electrică, este destinat să prevină și să gestioneze crizele legate de furnizarea energiei electrice, scrie BANI.MD.

Planul de pregătire pentru riscuri a fost dezvoltat cu sprijinul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova” și se aliniază cu cerințele Uniunii Europene. Acesta include măsuri pentru abordarea a 31 de scenarii regionale de criză identificate de ENTSO-E, dintre care 26 sunt relevante pentru Moldova. Printre acestea, un scenariu național specific se referă la suprasolicitarea rețelelor electrice de joasă tensiune din orașe, cauzată de deficitul de gaze naturale în sezonul rece și utilizarea intensificată a aparatelor electrice pentru încălzire.

*Planul acoperă riscuri variate, inclusiv lipsa combustibilului, eșecul pieței energetice, atacuri cibernetice, vreme extremă, defecțiuni tehnice, dezastre naturale și erori umane. Reglementările stabilesc responsabilitățile operatorilor de sisteme energetice, participanților pe piața energiei electrice și consumatorilor, asigurând transparență și respectarea cerințelor pieței competitive.

Comisia pentru situații excepționale, care poate fi sesizată de operatorul sistemului de transport al energiei electrice sau de Ministerul Energiei, are rolul de a evalua riscurile și de a coordona acțiunile în caz de criză. Deciziile Comisiei sunt obligatorii și prevalează asupra planurilor proprii ale întreprinderilor electroenergetice și altor acte normative în domeniu.

Consumul total de energie electrică în Republica Moldova în 2022 a fost de aproximativ 4513 milioane kWh, cu sarcini de vârf ce depășesc 1000 MW în timpul iernii. Rețelele electrice de distribuție conectează 1.284.800 de consumatori finali, majoritatea fiind consumatori casnici, care au utilizat aproximativ 44% din energia furnizată în acel an.

Acest regulament se aliniază cu Regulamentul UE 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și face parte din Pachetul de Integrare a Pieței Energiei Electrice, care vizează conectarea piețelor naționale din Comunitatea Energetică cu piața unică energetică europeană până la sfârșitul anului 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cuciurgan #gaz #ministerul energiei #plan de urgenta

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.