După ce au pierdut alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Socialiștii încearcă să-i găsească pe care ar fi de vină pe eșecul lor. Astfel, un prim țap ispășitor ar fi Ion Chicu, ex-premierul țării promovat de către PSRM în toamna anului 2019 după ce a fost demisă Maia Sandu.

„Părerea mea este că una din greșelile mari care a jucat un rol, este legată de politică de cadre. Nu este vorba despre oameni mai puțin competenți, ci despre oameni care nu simțeau presiune politică din partea societății. Unele greșeli pe care le comiteau unii miniștri, în care echipa PSRM a investit încredere, se răsfrângeau asupra deputaților, deoarece noi trebuia să explicăm oamenilor de ce s-a făcut așa sau altfel”, a declarat Vasile Bolea în cadrul emisiunii „În centrul atenției” de la Publika TV.

Pe lângă Chicu, de vină ar fi și pandemia, a adăugat Bolea. „Noi am fost nevoiți să-i închidem pe toți în case pe trei luni de zile și asta a fost un factor obiectiv care a generat asemenea rezultate. Cetățenii sunt mai înrăiți și asociază aceste greutăți obiective care s-au abătut asupra țării cu guvernarea, cu PSRM, și din acest punct de vedere, a fost un ecou a ceea ce s-a întâmplat sau al problemelor cu care s-a confruntat țara anul trecut”, a adăugat deputatul.

Nu este pentru prima dată când Ion Chicu este învinuit de PSRM. Cu două zile înainte de alegeri, Igor Dodon a făcut aluzia la faptul că a socialiștii au promovat în funcții oameni care nu au avut responsabilitate politică. Astfel, Dodon declara că în viitor va promova doar oameni din echipa PSRM, dar nu tehnocrați.

#Igor Dodon #Ion Chicu #PSRM #Vasile Bolea

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china