Șeful serviciului de informații externe al Norvegiei consideră că este mai probabil ca Rusia să încerce să saboteze infrastructura sa, cum ar fi petrolul și gazele, decât în urmă cu un an, deoarece devine mai îndrăzneață în contracararea sprijinului occidental pentru Ucraina.

„Nivelul de risc s-a schimbat”, a declarat pentru Reuters viceamiralul Nils Andreas Stensoenes, șeful Serviciului Norvegian de Informații (NIS). „Credem că sabotajul este mai probabil și vedem acte de sabotaj care au loc acum în Europa și care indică faptul că ei (rușii) au avansat puțin pe această scară”.

Rusia respinge astfel de acuzații ca fiind alarmisme occidentale. Ambasada sa din Oslo nu a fost disponibilă imediat pentru comentarii.

La începutul acestui an, agențiile de informații norvegiene au estimat că Rusia „ar putea considera prudent” să comită acte de sabotaj, având ca țintă principală petrolul, în timp ce anul trecut au considerat că acest lucru este puțin probabil.

Norvegia este cel mai mare furnizor de gaze din Europa și un important exportator de țiței.

Stensoenes, a cărui agenție este responsabilă de colectarea de informații în străinătate și de sprijinirea armatei norvegiene, nu a oferit detalii cu privire la amenințările Rusiei în cadrul unui scurt interviu acordat în marja unei conferințe privind energia din orașul Stavanger.

Dar el a spus că națiunea președintelui Vladimir Putin a devenit „mai mult sau mai puțin un stat paria” pentru Occident, ceea ce înseamnă că are puțin de pierdut dacă ia măsuri mai riscante, deși va avea grijă să nu declanșeze clauza de apărare colectivă a alianței NATO.

După sabotarea conductelor Nord Stream în septembrie 2022, Norvegia și-a desfășurat marina pentru a-și proteja platformele de petrol și gaze din Marea Nordului, cu sprijinul aliaților NATO.

Cu toate acestea, infrastructura submarină norvegiană este atât de vastă, constând în conducte de gaz care se întind pe o lungime de aproximativ 9 000 km, încât este dificil de protejat. Norvegia are, de asemenea, peste 90 de câmpuri offshore de petrol și gaze.

Moscova s-a plâns în repetate rânduri că Germania, responsabilă de ancheta Nord Stream, nu a făcut suficient pentru a investiga exploziile, care au rupt două conducte construite pentru a transporta gaz rusesc către Europa pe sub Marea Baltică.

Nimeni nu a revendicat exploziile care au avut loc la șapte luni după ce Rusia a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina. Moscova afirmă că nu este responsabilă pentru explozii.

Luna trecută, procurorii germani au declarat că au emis un mandat de arestare pentru un instructor ucrainean de scufundări din Polonia în legătură cu atacurile. Kievul a negat implicarea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Rusia #sabotaje

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.