Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Tinerii sunt leneși? Generația Z nu rezistă prea mult pe piața muncii. Problema ar pleca de la sistemul educațional

06 Oct. 2024, 10:18
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
06 Oct. 2024, 10:18 // Economie //  Elena Putregai

Companiile concediază rapid angajații din Generația Z la doar câteva luni după ce i-au angajat, conform unui nou raport, dar în loc să dea vina pe aceștia, un expert a spus că vina ar putea fi de fapt a altcuiva. Sondajul a dezvăluit că una din șase companii a spus că este ezitantă să angajeze proaspăt absolvenți de facultate din cauza preocupărilor legate de cât de pregătiți sunt pentru muncă, precum și de abilitățile lor de comunicare și profesionalism, potrivit Newsweek.

Șase din zece angajatori au concediat deja absolvenți de facultate angajați în 2024. Unul din șapte a spus că ar putea evita angajarea de noi absolvenți de facultate anul viitor. Sondajul a analizat răspunsurile a aproape 1.000 de lideri de afaceri în luna august, care au dezvăluit un scepticism puternic din partea companiilor cu privire la cât de valoroși sunt angajații din Generația Z.

„Mulți absolvenți recenti pot avea dificultăți în a intra pe piața muncii pentru prima dată, deoarece poate fi un contrast uriaș față de ceea ce sunt obișnuiți în timpul parcursului lor educațional”, a spus Huy Nguyen, Consilier Principal în Educație și Dezvoltare Profesională de la Intelligent.com, în raport. „Ei sunt adesea nepregătiți pentru un mediu mai puțin structurat, dinamicile culturale de la locul de muncă și așteptările de muncă autonomă. Deși pot avea unele cunoștințe teoretice din facultate, adesea le lipsește experiența practică din lumea reală și abilitățile interumane necesare pentru a avea succes în mediul de lucru.”

Și deoarece Generația Z are deja un stereotip de a fi leneșă sau necooperantă la locul de muncă, angajatorii ar putea fi predispuși să găsească probleme cu generația de muncitori care se adaptează la locurile de muncă cu normă întreagă pentru prima dată.

„Este ușor pentru manageri să se lase influențați de stereotipurile tipice despre Generația Z și să îi respingă complet”, a spus Nguyen. „Cu toate acestea, companiile au o responsabilitate egală de a pregăti absolvenții recenti pentru locul de muncă specific și de a le oferi cele mai bune șanse de succes.”

În ansamblu, 75% dintre companii au raportat că unele sau toate angajările lor recente de absolvenți de facultate au fost nesatisfăcătoare.

Angajatorii au menționat cel mai des lipsa de motivație în rândul angajaților recent absolvenți, în proporție de 50%, în timp ce 39% au spus că abilitățile de comunicare slabe și 46% au menționat lipsa de profesionalism fac ca acest grup să fie greu de gestionat.

Dar, conform consultantului HR Bryan Driscoll, problema nu este probabil Generația Z, ci mai degrabă sistemul educațional mai larg.

„Ca cineva care a trecut prin ani de educație, inclusiv școala de drept, pot să vă spun asta: universitățile nu pregătesc studenții pentru munca din lumea reală”, a declarat Driscoll pentru Newsweek. „Educația de astăzi pune accent pe teorie în detrimentul practicii. Sigur, învățarea mitologiei grecești este fascinantă, dar, cu excepția cazului în care o predai, cum te pregătește asta să comunici eficient într-o întâlnire corporate sau să demonstrezi profesionalism? Nu te pregătește.”

Driscoll a spus că angajatorii cer acum abilități care nu sunt prioritizate de sistemul educațional. Când absolvenții nu reușesc, companiile nu investesc nici în formare, a spus Driscoll.

„În loc să îi învețe pe noii angajați ce vor de la ei, angajatorii îi concediază pur și simplu pe muncitori pentru că nu sunt pregătiți. Este o problemă ciclică care reflectă eșecuri sistemice la mai multe niveluri”, a spus el.

Dezvoltarea mai largă între învățământul superior și forța de muncă nu va fi probabil rezolvată fără o integrare puternică și mentorat adecvat.

„Nu doar că creăm o generație de muncitori care se simt deziluzionați și subevaluați, dar stagnăm și creșterea pe termen lung a forței de muncă”, a spus Driscoll. „Generația Z este dornică de oportunități de dezvoltare, dar dacă companiile continuă să îi trateze ca pe active de unică folosință, vom ajunge la o forță de muncă care este atât suprasolicitată, cât și nepregătită.”

Soluția nu este să încetăm angajarea oamenilor proaspăt ieșiți din școală, ci să schimbăm modul în care sunt privite educația și dezvoltarea profesională, a adăugat el.

„Companiile îi dezamăgesc pe muncitori prin faptul că nu își asumă responsabilitatea pentru formare și speră că o diplomă de facultate poate substitui”, a spus Driscoll. „Nu a făcut-o niciodată și, în sistemul nostru actual, nu o va face niciodată.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.