Iranul a avertizat luni Statele Unite în scris cu privire la „deplina lor responsabilitate” şi „complicitate” în cazul unei „agresiuni” din partea Israelului, ca reacţie la unele foarte scurte declaraţii făcute de preşedintele american Joe Biden.

Misiunea diplomatică iraniană pe lângă ONU la New York a făcut publică o scrisoare adresată secretarului general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, şi preşedinţiei elveţiene a Consiliului de Securitate. Documentul denunţă „o declaraţie profund alarmantă şi provocatoare făcută de preşedintele Statelor Unite în cursul unui schimb de opinii cu presa la Berlin” pe 18 octombrie.

Întrebat de jurnalişti chiar înainte de a se întoarce la Washington, Joe Biden a răspuns simplu „da şi da” la dubla întrebare dacă ştie cum şi când va răspunde Israelul la atacurile Iranului de la 1 octombrie.

În război împotriva Hamas în Fâşia Gaza şi împotriva Hezbollah în Liban, două mişcări islamiste apropiate Teheranului, Israelul a ameninţat în mod repetat că va lovi Iranul ca represalii la atacul său cu rachete de la 1 octombrie.Potrivit Teheranului, acest atac, cu 200 de rachete, a fost un răspuns la asasinarea liderului Hezbollahului libanez, Hassan Nasrallah, într-un bombardament israelian.

„Această declaraţie incendiară (a preşedintelui Biden) este profund îngrijorătoare, deoarece indică faptul că Statele Unite aprobă tacit şi susţin explicit agresiunea militară a Israelului împotriva Iranului”, a scris ambasadorul său la ONU, Amir Saied Iravani.

„Statele Unite vor fi astfel pe deplin responsabile de încurajarea, incitarea şi facilitarea oricărui act de agresiune al Israelului împotriva Republicii Islamice Iran, cu încălcarea flagrantă a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Unite”, a avertizat reprezentantul Teheranului la ONU.

În plus, a adăugat Iravani, ajutorul militar american pentru aliatul său israelian, care îi permite acestuia să se simtă „şi mai incitat şi mai încurajat să lanseze atacuri împotriva Iranului, ar face Statele Unite +complice+ la aceste agresiuni”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Responsabilul iranian „a cerut” astfel Consiliului de Securitate „să someze Statele Unite să facă uz de marea lor influenţă pentru a obliga Israelul să pună capăt imediat crimelor de război şi campaniei sale de genocid împotriva poporului palestinian în Fâşia Gaza şi a libanezilor”. Premierul Netanyahu i-a spus la telefon preşedintelui Biden că intenţionează să lovească baze militare, şi nu infrastructura petrolieră sau nucleară, potrivit Washington Post.

#baze militare #ONU #Statele Unite

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.