Iranul a avertizat luni Statele Unite în scris cu privire la „deplina lor responsabilitate” şi „complicitate” în cazul unei „agresiuni” din partea Israelului, ca reacţie la unele foarte scurte declaraţii făcute de preşedintele american Joe Biden.

Misiunea diplomatică iraniană pe lângă ONU la New York a făcut publică o scrisoare adresată secretarului general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, şi preşedinţiei elveţiene a Consiliului de Securitate. Documentul denunţă „o declaraţie profund alarmantă şi provocatoare făcută de preşedintele Statelor Unite în cursul unui schimb de opinii cu presa la Berlin” pe 18 octombrie.

Întrebat de jurnalişti chiar înainte de a se întoarce la Washington, Joe Biden a răspuns simplu „da şi da” la dubla întrebare dacă ştie cum şi când va răspunde Israelul la atacurile Iranului de la 1 octombrie.

În război împotriva Hamas în Fâşia Gaza şi împotriva Hezbollah în Liban, două mişcări islamiste apropiate Teheranului, Israelul a ameninţat în mod repetat că va lovi Iranul ca represalii la atacul său cu rachete de la 1 octombrie.Potrivit Teheranului, acest atac, cu 200 de rachete, a fost un răspuns la asasinarea liderului Hezbollahului libanez, Hassan Nasrallah, într-un bombardament israelian.

„Această declaraţie incendiară (a preşedintelui Biden) este profund îngrijorătoare, deoarece indică faptul că Statele Unite aprobă tacit şi susţin explicit agresiunea militară a Israelului împotriva Iranului”, a scris ambasadorul său la ONU, Amir Saied Iravani.

„Statele Unite vor fi astfel pe deplin responsabile de încurajarea, incitarea şi facilitarea oricărui act de agresiune al Israelului împotriva Republicii Islamice Iran, cu încălcarea flagrantă a principiilor fundamentale ale dreptului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Unite”, a avertizat reprezentantul Teheranului la ONU.

În plus, a adăugat Iravani, ajutorul militar american pentru aliatul său israelian, care îi permite acestuia să se simtă „şi mai incitat şi mai încurajat să lanseze atacuri împotriva Iranului, ar face Statele Unite +complice+ la aceste agresiuni”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Responsabilul iranian „a cerut” astfel Consiliului de Securitate „să someze Statele Unite să facă uz de marea lor influenţă pentru a obliga Israelul să pună capăt imediat crimelor de război şi campaniei sale de genocid împotriva poporului palestinian în Fâşia Gaza şi a libanezilor”. Premierul Netanyahu i-a spus la telefon preşedintelui Biden că intenţionează să lovească baze militare, şi nu infrastructura petrolieră sau nucleară, potrivit Washington Post.

#baze militare #ONU #Statele Unite

Implicarea comunităților locale, pregătirea voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de coordonare între autorități sunt câteva dintre lecțiile pe care Republica Moldova le poate prelua din experiența Suediei în gestionarea situațiilor de criză. Despre aceste practici a vorbit Karl Torring, consilier strategic în cadrul Agenției Suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență, într-un interviu pentru proiectul „Security Corner”.

Expertul a explicat că Suedia utilizează un sistem de evaluare a vulnerabilităților climatice, prin care instituțiile publice și autoritățile locale trebuie să identifice riscurile generate de schimbările climatice și să elaboreze planuri pentru reducerea acestora.

Potrivit lui Karl Torring, țara are o directivă națională privind adaptarea la schimbările climatice, care stabilește responsabilități pentru agențiile guvernamentale și consiliile locale. Acestea trebuie să evalueze vulnerabilitățile și să identifice riscurile la care sunt expuse comunitățile, inclusiv în cazul unor inundații sau al altor fenomene extreme.

Un alt element important este finanțarea măsurilor de prevenire. Agenția suedeză oferă sprijin financiar consiliilor locale pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor de inundații, autoritățile locale contribuind, la rândul lor, cu o parte din costuri.

În ceea ce privește gestionarea unei crize, Suedia aplică principiul proximității, potrivit căruia intervenția trebuie să înceapă cât mai aproape de locul unde apare problema. Astfel, instituția sau autoritatea responsabilă de o anumită facilitate trebuie să gestioneze inițial situația. Dacă resursele locale nu sunt suficiente, coordonarea intervenției este transferată la nivel regional și, ulterior, național.

„Pentru noi, mecanismele clare de colaborare și o linie clară de comandă pentru gestionarea unei crize sunt esențiale”, a explicat Karl Torring.

Expertul a subliniat că pregătirea pentru situații de urgență nu trebuie separată de pregătirea pentru amenințări la adresa securității naționale. Suedia dezvoltă un sistem de apărare totală, care conectează apărarea civilă cu cea militară, astfel încât instituțiile să poată răspunde inclusiv în situații de alertă ridicată.

Un rol important în acest sistem îl au cetățenii. În Suedia, persoanele cu vârste între 16 și 70 de ani pot avea obligația de a îndeplini un rol în structura de apărare totală, atunci când sunt chemate. În paralel, autoritățile desfășoară campanii de informare și implică asociațiile de locatari și comunitățile în proiecte de pregătire pentru situații de criză.

Torring a menționat și necesitatea identificării grupurilor vulnerabile, pentru ca autoritățile să poată anticipa modul în care acestea ar fi afectate de fenomenele climatice și să le ofere sprijin adaptat nevoilor lor.

Referindu-se direct la Republica Moldova, expertul a amintit că a participat anterior la o misiune de evaluare a sistemului național de reducere a riscurilor de dezastre. Printre recomandările formulate atunci s-au numărat îmbunătățirea comunicării cu diferite categorii de populație și consolidarea capacităților serviciilor de intervenție. De asemenea, acesta a sugerat că Republica Moldova ar putea investi în instruirea voluntarilor și în susținerea organizațiilor societății civile care doresc să contribuie la pregătirea comunităților pentru situații de urgență.

„Suntem foarte impresionați de Republica Moldova în cadrul misiunii UCPM pe care am făcut-o anterior. Nivelul conferinței, calitatea rapoartelor și organizarea sunt lucruri de la care vreau să ne inspirăm și noi, în Suedia”, a declarat Karl Torring.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Security Corner” și abordează experiența suedeză în consolidarea rezilienței naționale, gestionarea riscurilor climatice și pregătirea instituțiilor și comunităților pentru situații de criză.