Parchetul European a anunțat că a inițiat o anchetă împotriva a patru cetățeni croați cu privire la infracțiuni de corupție activă și pasivă și abuz de funcții, acesta fiind primul caz oficial deschis de Biroul Procurorului Public European condus de Laura Codruța Kövesi, instituția începându-și oficial activitatea la data de 1 iunie.

Ancheta a fost demarată după ce au fost efectuate cercetări pe baza unui raport penal întocmit de Biroul pentru reprimarea corupției și a criminalității organizate al poliției naționale croate, informează EPPO într-un comunicat de presă.

Există motive rezonabile de a crede că primul inculpat, care este primarul orașului Nova Gradiška, a solicitat celui de-al doilea inculpat, managerul unei companii de construcții, o mită în schimbul manipulării unei proceduri de achiziții publice pentru a asigura atribuirea unui proiect cofinanțat de Fondul de coeziune al UE, în valoare de 4 219 433,22 HRK (aproximativ 562 000,00 EUR).

Se bănuiește că al treilea și al patrulea inculpat au ajustat cerințele tehnice ale licitației și au creat un sistem de punctaj pentru evaluarea ofertelor care a avantajat societatea administrată de cel de-al doilea inculpat. Contractul a fost atribuit de primul inculpat societății celui de-al doilea inculpat. În consecință, orașul Nova Gradiška a fost posibil prejudiciat cu nu mai puțin de 90 624,21 HRK (aproximativ 12 000 EUR), iar Fondul de coeziune al UE a fost prejudiciat cu nu mai puțin de 427 228,43 HRK (aproximativ 57 000 EUR).

Având în vedere că primul acuzat, pe lângă faptul că este primarul orașului Nova Gradiška, este și membru al Parlamentului croat și, ca atare, este protejat de imunitate, Parlamentul croat a aprobat inițierea procedurilor penale împotriva primului acuzat, în urma unei cereri depuse de procurorul-șef european.

Ridicarea imunității în această etapă a procedurii vizează exclusiv obținerea aprobării pentru inițierea unei anchete penale, cu respectarea deplină a principiului prezumției de nevinovăție.

Într-un comunicat separat, Parchetul European a anunțat că, la numai șase săptămâni de la începerea activității, a procesat deja peste o mie de rapoarte de fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, EPPO a confiscat deja bunuri în valoare de 7 milioane de euro.

#Croația #Laura Codruța Kövesi #Parchetul European

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.