Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

UE vrea să ajungă la 20% din producția globală de cipuri în mai puțin de 10 ani

20 Iul. 2021, 07:20
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
20 Iul. 2021, 07:20 // Economie //  Realitatea.md

Comisia Europeană a lansat, luni, două noi alianțe industriale: Alianța pentru tehnologiile procesoarelor și ale semiconductorilor și Alianța europeană pentru date industriale, Edge și Cloud, anunță executivul european într-un comunicat de presă. Aceste alianțe sunt deschise pentru participarea tuturor entităților publice și private cu un reprezentant legal în Uniune și cu activități relevante. De asemenea, potrivit executivului european, UE ar urma să producă până la 20% din cipuri la nivel global, până în 2030.

Cele două noi alianțe vor avansa următoarea generație de microcipuri și tehnologii de stocare de date și vor oferi UE capacitățile necesare pentru a-și consolida infrastructurile, produsele și serviciile digitale critice. Alianțele vor reuni întreprinderi, reprezentanți ai statelor membre, mediul academic, utilizatori, precum și organizații de cercetare și tehnologie.

„Tehnologiile cloud și edge prezintă un potențial economic extraordinar pentru cetățeni, întreprinderi și administrații publice, de exemplu în ceea ce privește competitivitatea sporită și satisfacerea nevoilor specifice industriei. Microcipurile sunt în centrul fiecărui dispozitiv pe care îl folosim în zilele noastre. De la telefoanele noastre mobile la pașapoartele noastre, aceste componente mici aduc o mulțime de oportunități pentru progrese tehnologice. Sprijinirea inovației în aceste sectoare critice este, prin urmare, crucială și poate ajuta Europa să avanseze împreună cu parteneri cu aceeași viziune”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene Margrethe Vestager.

„Europa are tot ce trebuie pentru a conduce cursa tehnologică. (…) Alianța pentru semiconductori va reechilibra lanțurile globale de aprovizionare cu semiconductori, asigurându-ne că avem capacitatea de a proiecta și produce, în Europa, cele mai avansate cipuri”, a declarat și comisarul pentru piață internă Thierry Breton.

Alianța industrială pentru procesoare și semiconductori

Microcipurile, inclusiv procesoarele, sunt tehnologii cheie care alimentează toate dispozitivele și mașinile electronice pe care le folosim astăzi. Chipurile stau la baza unei mari varietăți de activități economice și determină eficiența energetică și nivelurile de securitate ale acestora. Capacitățile de dezvoltare a procesoarelor și cipurilor sunt cruciale pentru viitorul celor mai avansate economii de astăzi. Alianța industrială privind procesoarele și tehnologiile semiconductoarelor va fi un instrument cheie pentru continuarea progresului industrial în UE în acest domeniu, transmite Comisia Europeană.

Potrivit executivului european, alianța „va identifica și aborda blocajele actuale, nevoile și dependențele din întreaga industrie asigurându-se că Europa are capacitatea de a proiecta și produce cele mai avansate cipuri, reducând în același timp dependențele sale strategice generale, prin creșterea ponderii sale din producția globală de semiconductori la 20% până în 2030.”

În acest scop, Alianța își propune să stabilească capacitatea de proiectare și fabricație necesară pentru a produce următoarea generație de procesoare și componente electronice de încredere. Aceasta va însemna trecerea către o capacitate de producție de semiconductori de la 16 nanometri (nm) la 10 nm pentru a sprijini nevoile actuale ale Europei, precum și sub 5 până la 2 nm și mai mult pentru nevoile viitoare de tehnologie. Cele mai avansate tipuri de semiconductori sunt mai performante și au potențialul de a reduce masiv energia utilizată de orice, de la telefoane la centre de date.

Alianța europeană pentru date industriale, Edge și Cloud

După cum se evidențiază în Strategia europeană pentru date, volumul de date generate este în creștere semnificativă și se așteaptă ca o proporție mare de date să fie procesate mai aproape de utilizatori și unde datele sunt generate (edge – 80% până în 2025, de la doar 20% astăzi). Această schimbare reprezintă o oportunitate majoră pentru UE de a-și consolida propriile capacități de cloud și de edge.

Alianța va facilita dezvoltarea unor tehnologii noi de prelucrare a datelor, care să cuprindă edge, îndepărtându-se de modelele de infrastructură de procesare a datelor complet centralizate.

Alianța europeană pentru date, Edge și Cloud va încuraja apariția unor tehnologii cloud și edge perturbatoare, care sunt extrem de sigure, eficiente din punct de vedere energetic și din punct de vedere al resurselor și pe deplin interoperabile, încurajând încrederea utilizatorilor de cloud din toate sectoarele. Alianța va satisface nevoile specifice ale cetățenilor UE, ale întreprinderilor și ale sectorului public (inclusiv în scopuri militare și de securitate) de a procesa date extrem de sensibile, stimulând în același timp competitivitatea industriei UE în tehnologiile cloud și de vârf.

Participarea la alianțe

Aceste alianțe sunt deschise pentru participarea tuturor entităților publice și private cu un reprezentant legal în Uniune și cu activități relevante, cu condiția să îndeplinească condițiile definite în Termenii de referință.

Datorită relevanței strategice a activităților din sectoarele respective, apartenența la alianțe este condiționată de respectarea mai multor condiții. Părțile interesate trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate, legate în special de securitate (inclusiv securitatea cibernetică), securitatea aprovizionării, protecția IP, protecția datelor și accesul la date și utilitatea practică a Alianței. Aceștia trebuie să semneze declarațiile și să completeze un formular de cerere, care va fi evaluat de Comisia Europeană.

Dincolo de tehnologiile care urmează a fi dezvoltate, Uniunea Europeană duce lipsă de materie primă pentru confecționarea semiconductorilor. În prezent, China reprezintă aproximativ 70% din exploatarea metalelor rare la nivel global și între 85% și 90% din prelucrarea acestora. Pentru UE, China livrează 98% din necesarul său de aprovizionare.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking