Puțini știu, însă Pasha Parfeni a fost cândva membru al trupei SunStroke Project creată de vioristul Anton Ragoza și saxofonistul Serghei Stepanov. El a fost cel care l-a adus mai târziu pe actualul solist Serghei Ialovițchi și împreună cu care trupa a câștigat preselecția națională pentru Eurovision 2010. Piesa „Run Away” a fost interpretată cu Olia Tira. De ce Pasha Parfeni a plecat și ce amintire stă în spate, a povestit într-un interviu pentru GALBEN.

„Ne leagă cu „epic sax guy”, Serghei Stepanov, o prietenie de mulți ani. Noi am fost colegi în Tiraspol, la Colegiul de Muzică, inclusiv și Anton Ragoza a fost tot de-acolo. Am plecat din multiple motive. Tot atunci am fost nevoit să plec în România. În al doilea rând nu mi-au plăcut niște poziții. În primul rând ale lui Anton. Chiar atunci era piesa „Run Away”. O să deschid niște paranteze. Nu prea am povestit despre asta. Piesa a fost compusă de toți membrii trupei”, a dezvăluit Pasha Parfeni.

Înainte de a pleca, a hotărât să aducă un solist în locul său și l-a găsit pe Serghei Ialovițchi care-i este și acum prieten. „Eu l-am adus. I-am spus: Serghei, uite, sunt băieții. Eu sunt nevoit să plec, dar nu pot așa. Îți propun ceva bun. El tocmai revenise dintr-o croazieră. Și el s-a dovedit un solist stabil”.

„Anton a fost și un motiv cu care nu găseam deloc limbă comună. S-a dovedit că piesa pe care am compus-o împreună și nu doar o piesă a fost înregistrată fără să mă menționeze, fără drepturi de autor. Era ceva destul de murdar. Puțină lume știe, dar cum se zice: „Dumnezeu nu bate cu bățul”. Cu 10 ani în urmă, când am plecat și am rămas fără drepturi de autor la toate piesele, s-a dovedit că Anton a înregistrat toate piesele pe numele lui și toată remunerația a plecat cu el. Eu am simțit asta mai devreme”, a mai povestit Pasha Parfeni.

Amintim că Anton Ragoza a plecat cu câțiva ani în urmă din trupa SunStroke Project.

#Pasha Parfeni #SunStroke Project

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.