Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Igor Șarov: Vom continua să găsim resurse ca să asigurăm condiții mai bune de muncă pentru cadrele didactice

20 Iul. 2021, 16:34
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
20 Iul. 2021, 16:34 // Actualitate //  Realitatea.md

În contextul celor 100 de zile în calitate de rector al Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov a vorbit în premieră într-un interviu al Serviciului Imagine și Relații Publice al USM despre obiectivele și prioritățile stabilite.

„Printre primele obiective trasate, voi accentua soluționarea întrebărilor privind echilibrarea corectă a forțelor și a priorităților. După analiza resurselor disponibile și a capacităților direcțiilor de cercetare, a programelor educaționale, strategiei de dezvoltarea instituției, am început implementarea programului trasat, care e unul foarte funcțional”.

Mai mult, Igor Șarov a declarat că în perioada vizată a studiat și a reformatat structura de personal a universității, a departamentelor educaționale și științifice, aceste măsuri fiind menite „să consolideze colectivul în vederea fortificării acestuia prin cadre care să poată face față noilor sarcini pe care ni le impune timpul”.

„Sarcini dificile, dar interesante, au fost stabilite pentru noul prorector al USM Sergiu Corlat care va fi responsabil de elaborarea strategiei de digitalizare pentru o perioadă de 5 ani cu promovarea unei politici coerente de protecție, conservare și arhivare a datelor pe suport electronic în vederea creșterii calității și performanței instituționale, precum și de asigurarea materială a digitalizării. Bineînțeles, nu fără implicarea Departamentului Tehnologiilor și Serviciilor Informaționale. În competențele echipei, se vor încadra acțiunile privind dezvoltarea și implementarea noilor aplicații, precum e-administrație sau e-cazare etc. care vor contribui la digitalizarea proceselor educaționale și administrative ale Universității”.

În context, rectorul USM a mai conchis că proiectul de implementare a tehnologiilor media în domeniul creativ și universitar, finanțat de către mai mulți parteneri de dezvoltare externi și interni – MEDIACOR la USM urmează să fie primul Centru de Tehnologii Digital – Media din țară.

„Centrul este menit să accelereze dezvoltarea serviciilor din industria creativă, oferindu-le studenților și specialiștilor din această sferă spații de producție multimedia de ultimă generație. La moment, este în plin proces de desfășurare, înaintând cu pași siguri spre finalizare. Vom stărui în continuare să punem în aplicare strategia de dezvoltare instituțională pe termen lung; vom continua să găsim resurse ca să asigurăm condiții mai bune de muncă pentru cadrele universitare, pentru studenți în cămine, dotându-i cu utilitățile și tehnica necesară.”.

Realitatea.md amintește că prima etapă de admitere la studii în cadrul Universității de Stat din Moldova a început la data de 19 iulie curent și va dura până la data de 30 iulie 2021.

Detaliile despre admiterea la USM pot fi consultate AICI.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.