„Moldova niciodată nu a avut carne”, iar salamurile pe care le vedem în magazine sunt făcute din carne de import, declară consultanta în agricultura organică, fondatoarea Asociației EcoLocal și a unei ferme ecologice în Marea Britanie, Tamara Șchiopu. Moldoveanca a spus în podcastul „Mulțumesc pentru Întrebare”, realizat de jurnalista Nata Albot, că țara noastră nu întrunește condițiile necesare pentru a iriga pășuni unde animalele să pască.

„Eu nu consum carne. Eu nu știu cel mai bine, pentru că nu am acces la cifre, nici nu mi-am pus scopul. Eu știu că în Moldova carne nu este. Nu are de unde să fie. (…) Salamurile pe care le vedem noi în magazine, ele din ce sunt făcute? (…) Ele sunt făcute din carne din import, pentru că noi nu avem apă pentru acele animale. Noi nu avem resurse naturale, cred că o să-ți scrie mulți care nu sunt de acord că avem Prut și Nistru, efectiv noi nu avem apă, nu doar de adăpat, dar de irigat acele pășuni pe care animalul trebuie să pască. Noi nu avem ferme deschise, noi nu avem pășuni, pentru că aceste pășuni trebuie gestionate, irigate. Moldova niciodată nu a avut carne. Dacă e să facem comparație cu Ucraina sau România, nu merg în Elveția sau Marea Britanie, cu dealuri și munți unde plouă și sunt vite cornute mari. În România și Ucraina sunt regiuni. În Moldova niciodată nu am avut carne. Au fost complexele acestea oribile, dezastruoase, care au dispărut sau au fost distruse, și au fost câte ceva pe lângă gospodăriile caselor. La nord mai vedeai câte o văcuță, în rest, în centru nimic. Așa oi, da. Dar și cu multe oi, multă carne nu faci. De asta, pofta moldovenilor de a consuma carne, nicidecum nu poate fi justificată, nici din punct de vedere a nutriției, pentru că nu ai tu nevoie de multă carne, cred că ceea ce poate fi produs din resursele naturale ar fi suficient pentru alimentație sănătoasă/echilibrată și pofta asta de a investi, toate întreprinderile de șeptel sunt în pierdere în Moldova. Toate. (…) Avem niște limitări în țară. Asta este apa și clima, căldurile acestea. Facem ce ne permite natura. Asta este poziția mea, dar sunt sigură că foarte multă lume nu va fi de acord cu mine”, a declarat Tamara Șchiopu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit unor date din anul 2023, Republica Moldova a importat peste 25 de mii de tone de carne de pasăre, peste 8 mii de tone de carne de porc, 20 de mii de tone de pește congelat, carne și fileuri de pește și 15 tone carne de vită.

În importurile de carne de pasăre prevalează originea Ucraina. Ce ține de carnea de porc, o cotă mai mare din importuri revine originii poloneze (35%), spaniole (22%) și germane (11%). Carnea de vită importată în 2023 este preponderent de origine din Rusia (38%), Ucraina (25%), SUA (26%). În 2023 s-a importat o cantitate nesemnificativă de carne de vită – 15 tone. Un volum mai mare s-a adus în țară în 2022 – 170 de tone, din care 139 de tone erau de origine România.

#carne #import #Moldova

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.