Ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a avut marți, 24 decembrie curent, o discuție telefonică cu omologul său român, Emil Hurezeanu, felicitându-l cu ocazia preluării funcției de ministru al Afacerilor Externe, precum și invitându-l în Republica Moldova.

România are un nou Guvern. Miniștrii au depus jurământul în fața lui Iohannis. Ce mesaj a transmis președintele

Mihai Popșoi i-a urat lui Emil Hurezeanu „mult succes” în exercitarea funcției de ministru al Afacerilor Externe al României, precum și l-a invitat să meargă în viitorul apropiat într-o vizită oficială în Republica Moldova.

„Cei doi diplomați au reafirmat relațiile bilaterale solide dintre Republica Moldova și România, bazate pe prietenie și încredere reciprocă. Mihail Popșoi a exprimat recunoștința pentru sprijinul constant al României și a subliniat contribuția esențială a acesteia în parcursul european al țării noastre”, anunță reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău.

Responsabilii MAE mai menționează că cei doi miniștri au stabilit „să aprofundeze parteneriatul strategic dintre Republica Moldova și România, în beneficiul cetățenilor ambelor state”.

Emil Hurezeanu i-a luat locul fostei ministre a Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, care a ocupat funcția din luna iunie 2023, în Guvernul Ciolacu I. El este noul ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Ciolacu II, după ce a primit în data de 23 decembrie votul de învestitură din Parlament, obținând 240 de voturi „pentru” și 143 „contra”.

În perioada 2015-2021, actualul ministru al Afacerilor Externe a fost ambasador al României în Germania, iar din iunie 2021 până în decembrie 2024 a ocupat funcția de diplomat al României în Austria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Emil Hurezeanu #Mihai Popșoi

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china