Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Siria. O șansă pentru Orientul Mijlociu de a-și contura propriul viitor

12 Ian. 2025, 16:30
 // Categoria: Opinii // Autor:  Marco Vicenzino
12 Ian. 2025, 16:30 // Opinii //  Marco Vicenzino

Stabilitatea Siriei, în inima Orientului Mijlociu, este în interesul tuturor. Este timpul ca actorii regionali, nu cei externi, să conducă schimbarea. Există decenii în care nu se întâmplă nimic și există săptămâni în care se întâmplă decenii. Acesta este Orientul Mijlociu de astăzi. Căderea regimului Assad din Siria, împreună cu forțele dezlănțuite după ce Hamas a atacat Israelul în 2023, au declanșat un vid de putere regională.

Această criză de incertitudine reprezintă o oportunitate istorică pentru o reconfigurare geopolitică. În ultimele decenii, Orientul Mijlociu a trecut prin prea multe restructurări eșuate. Este timpul să schimbăm cursul, să inversăm ciclul și ca actorii regionali – și nu actorii externi – să preia conducerea în modelarea schimbării.

Geografia strategică a Siriei îi conferă o influență enormă. Este un element-cheie pentru securitatea regională, deoarece se află în inima Orientului Mijlociu și se învecinează cu mai multe țări. Toate statele responsabile au un interes direct în stabilitatea Siriei. În acest context important, prima vizită externă a unei delegații a guvernului de tranziție sirian în Arabia Saudită a marcat un progres politic major.

Ambele părți sunt conduse de pragmatism și de realitatea politică, nu de afinități ideologice. Ostilitatea istorică a regatului față de mișcările islamiste nu a încetat. Dar saudiții acceptă că guvernul condus de Hayat Tahrir al-Sham (HTS) deține puterea și trebuie să trateze cu acesta pentru a-și exercita influența în Siria.

Obiectivul este de a preveni proliferarea amenințărilor și răspândirea acestora în Arabia Saudită și în afara acesteia. Cu resursele sale vaste, saudiții pot juca un rol indispensabil în viitorul Siriei, în special înlocuind Iranul ca principal furnizor de energie al Siriei.

După aproape 14 ani de război, proastă gestionare economică și sancțiuni, Siria are nevoie cu disperare de o mai mare recunoaștere diplomatică pentru a ridica sancțiunile din era Assad. De asemenea, HTS trebuie să fie eliminată de pe listele de terorism. Acest lucru ar permite deblocarea unui ajutor financiar internațional esențial.

În urmă cu o săptămână, Consiliul de Cooperare al Golfului a solicitat o reconsiderare a sancțiunilor împotriva Siriei. A început un proces de dezghețare. Însă retorica guvernului sirian de tranziție și respingerea afilierilor extremiste din trecut, deși încurajatoare, trebuie să fie susținute de acțiune.

Cu cei 900 km de frontieră cu Siria, Turcia a fost cel mai mare susținător al forțelor anti-Assad. Turcia a oferit resurse-cheie și adăpost pentru peste 3 milioane de refugiați sirieni. Între timp, enormul capital diplomatic și economic al Qatarului a oferit un sprijin esențial suplimentar.

Odată cu înlăturarea lui Assad, Iranul este la pământ în Siria, dar nu este eliminat. Iranul nu ar trebui să fie complet evitat, deoarece încă mai poate complica lucrurile pentru Damasc.

De-a lungul frontierei sale de 600 km cu Siria, Irakul are multe motive de îngrijorare, în special potențiala destabilizare a provinciilor sale vestice cu majoritate sunnită. Deși, din punct de vedere tehnic, se află sub umbrela de protecție a Americii, Iordania rămâne vulnerabilă de-a lungul celor 360 km de frontieră cu Siria.

Pentru Liban, există o oportunitate istorică de a crea un stat mai funcțional, cu interferențe externe reduse. Fostul Hezbollah al lui Assad poate fi în declin la nivel regional, dar rămâne o forță armată de luat în seamă. Geografia garantează că evenimentele din Siria continuă să modeleze viitorul Libanului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking