Dacă ați dat vreodată peste o informație, o imagine sau un videoclip navigând pe internet și v-ați gândit: „Nu poate fi adevărat”, să știți că există șanse mari să aveți dreptate. „Fake news” sau cu alte cuvinte știrile false, reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare, mai ales în contextul pandemic actual, iar progresele tehnologice fac din ce în ce mai dificilă identificarea acestora și facilitează răspândirea lor.

Potrivit unor studii recente realizate de Colegiul de Informație și Comunicație din Statele Unite, în cadrul conferinței „Can You Spot Fake News?”, au fost stabilite șapte aspecte esențiale pe care trebuie să le știe fiecare persoană despre „fake news”.

1. Cunoașteți limbajul.

„Fake news” este cel mai reprezentativ nume pe care i l-am putea da dezinformării și informării greșite.

Informarea greșită presupune procesul prin care este răspândită o informație falsă, însă nu neapărat în mod intenționat. Gândiți-vă la titluri, erori sau exprimări greșite care schimbă contextul poveștilor.

Dezinformarea, pe de altă parte, este creată în mod intenționat pentru a induce în eroare și a înșela populația. Aceasta poate include „deepfakes”, videoclipuri create cu ajutorul tehnologiilor sofisticate și „shallowfakes”, videoclipuri reale, dar denaturate.

Nu în utlimul rând, este esențial să cunoaștem ce este și „malinformarea”. Aceasta presupune procesul de răspândire a informațiilor extrem de periculoase cu caracter dăunător precum pornografia și videoclipurile ce instigă la ură.

2. „Fake news” nu este un fenomen nou.

La o primă vedere s-ar putea părea că sintagma „fake news” a intrat în lexicon prin anul 2016, însă în urma studiului american s-a constatat că acest fenomen a început să se manifeste încă de la sfârșitul anilor 1800. Astfel, deși terminologia utilizată pentru acesta a variat constant de-a lungul anilor, practica prezentării informațiilor false a rămas constantă în timp.

3. Uneori există și detalii adevărate.

Știrile false se bazează de cele mai multe ori pe realitate, măcar parțial. Particulele și detaliile adevărate din cadrul știrilor false, reprezintă aspectul principal ce le face atât de atrăgătoare și pretabile credibilității. Știrile false au întotdeauna un anumit nivel de plauzibilitate, lucru care face distincția dintre o știre adevărată de una „fake” destul de dificilă.

4. Repetiția ne îngreunează lucrurile.
Un alt aspect ce ne împiedică în distingerea adevărurilor de minciuni, este „teoria repetării”. Ideea principală ale acestei teorii este că cu cât se repetă o minciună mai mult, cu atât este mai probabil ca oamenii să o creadă, uneori chiar și la nivel de subconștient, iar odată ce o persoană a însușit o informație, în cazul dat una falsă, este extrem de complicat să-i mai schimbi opinia.

5. Scepticismul este sănătos.

Scepticismul este o doctrină potrivit căreia cunoașterea în general sau cunoașterea într-o zonă particulară este incertă. Scepticismul nu este neapărat rău deoarece vă ajută să dezvoltați o atitudine de îndoială cu care vă puneți întrebările corecte și încercați să aflați ce se întâmplă cu adevărat. Scepticismul sănătos este atunci când nu te îndoiești de ceva doar de dragul îndoielii, ci pui lucrurile sub semnul întrebării cu scopul de a elucida o explicație adevărată și logică a acestora. Toată lumea ar trebui să fie puțin sceptică, astfel încât să nu cadă pradă minciunilor și informațiilor eronate.

6. Identificarea veridicității surselor a devenit mai dificilă.

În primele zile ale internetului, identificarea unui site web suspect era un lucru ușor de realizat. Un design web slab era tot ce ne trebuia pentru a putea înțelege că este ceva putred la mijloc. Mai mult de atât, la o simplă verificare a terminației site-ului web ne-am fi putut face concluziile de rigoare. Utilizatorii considerau adresele URL care se terminau cu „.edu” sau „.org” ca fiind mai de încredere decât cele cu „.com” sau altele,  acum însă conținut web de înaltă calitate poate fi creat în doar câteva click-uri în câteva secunde.

7. Ce putem face ca să ne protejăm de „fake news”?
Primul pas în acest sens, ar fi să conștientizăm de unde și cum am obținut această informație, a fost aceasta un pop-up, o publicitate sau am găsit-o de sine stătător.

Cercetătorii au identificat două tehnici care te vor putea ajuta la verificarea informațiilor, triangularea și citirea în paralel.

Triangularea presupune confirmarea unei informații, știri sau povești în cel puțin trei alte surse.

Citirea în paralel implică deschiderea unor noi file în browserul dvs. pentru a investiga „în paralel” informația pe care o considerați dubioasă din corpul știrii.

De asemenea, pentru a preveni răspândirea accidentală a informațiilor false, experții recomandă să nu vă împărtășiți cu aceastea pe platformele de socializare până când nu sunteți absolut siguri de realitatea și veridicitatea lor.

Chiar și tu poți preveni dezinformarea!