Interviu cu Iulian Scorpan, Director al companiei aeriene HiSky. „Piaţa aviatică din România este subdeservită”.

Interviu cu Iulian Scorpan, Director general al companiei aeriene HiSky

Cum a fost înfiinţată compania aeriană HiSky şi cum s-a poziţionat pe piaţă?

HiSky a apărut din dorinţa sinceră de a deveni o alternativă atractivă pe piaţa serviciilor de transport aerian.

Numărul mic de operatori autohtoni şi calitatea serviciilor reprezintă un indice că piaţa aviatică din România şi Moldova este subdeservită. Deşi pasagerii sunt preponderent originari din România şi Moldova, se operează în proporţie semnificativă cu operatori străini. Spre exemplu, majoritatea charterelor turistice sunt efectuate de companii aeriene din Turcia şi Egipt care operează zborurile cu aeronave de 20-25 de ani şi cu echipaje de cabină care nu vorbesc limba română. Ştim că majoritatea pasagerilor din România şi Republica Moldova îşi doresc de la companiile aeriene mai multă receptivitate, punctualitate, corectitudine şi siguranţă. Mânaţi de această convingere, am adunat cei mai buni specialişti din domeniu şi ne-am apucat să punem bazele unei companii aeriene noi, prietenoase. N-a fost simplu, dar ambiţiile şi entuziasmul ne-a ţinut uniţi şi ne-au dat încrederea că vom reuşi, în pofida anului pandemic. Astfel, 2020 pentru echipa HiSky a fost un an de pregătire şi de dezvoltare care ne-a oferit timp şi posibilitate să construim toată infrastructura necesară funcţionării companiei!

Prin ce se evidenţiază HiSky faţă de alte companii aeriene similare?

Spuneam şi mai devreme, în primul rând vrem să fim o companie aeriană prietenoasă. Colegii noştri dezvoltă abordarea individuală în dialogul cu pasagerii, echipajele noastre sunt gata să ajute oricând şi pe oricine, iar departamentele responsabile de comunicarea cu agenţiile şi partenerii, dau dovadă de maximă flexibilitate. Pe site-ul nostru nu veţi găsi şabloane pentru dialog, iar la call-centrul nostru nu veţi sta de vorbă minute întregi …. cu roboţii. În afară de această „altă atitudine”, ne-am propus să fim sinceri cu pasagerii. Serviciile noastre sunt taxate de o manieră transparentă, iar comisioanele ascunse nu ne reprezintă. Dacă pasagerul şi-a cumpărat un bilet de 49 de euro, cu aceşti 49 de euro va ajunge la destinaţie.

Care sunt principalele rute operaţionale în prezent? Operaţi şi curse charter turistice? Dacă da, pe ce destinaţii?

În prezent, avem anunţate zboruri de linie de pe 4 aeroporturi şi zboruri charter de pe încă trei. Din Cluj zburăm spre Dublin şi Lisabona, din Iaşi – spre Dublin, din Satu Mare – spre Paris, iar din Chişinău – spre Dublin, Lisabona, Paris, Frankfurt, Tel Aviv, Istanbul, Moscova şi Sankt Peteresburg. Zborurile charter sunt spre Maroc, Tunisia, Egipt şi Turcia din Cluj, Târgu Mureş, Baia Mare şi Oradea, dar şi din Chişinău. Am făcut o trecere în revistă a curselor deja anunţate, dar colegii mei sunt în discuţii şi cu alte aeroporturi spre care ne-am putea baza în scurt timp.

Compania a fost înfiinţată în plină pandemie. Care au fost principalele provocări şi cum a reuşit să supravieţuiască?

A fost greu, dar am avut norocul de colegi şi de parteneri care ne-au înţeles situaţia şi au dat dovadă de-o răbdare pentru care le suntem recunoscători. A trebuit să supravieţuim ca echipă şi companie timp de aproape un an de zile, perioadă în care vânzările au fost oprite. O altă provocare a fost achiziţia primelor două aeronave şi negocierea unor condiţii cărora să le putem face faţă. Repet: nu a fost uşor, dar echipa a crezut în acest proiect şi a rămas alături ca să depăşim împreună vremurile grele. Astăzi, putem afirma tare că aşteptarea şi devotamentul n-au fost zadarnice.

Pasagerii din România au cam depăşit teama călătoriilor pe timp de pandemie

Care este topul rutelor, în funcţie de numărul de pasageri?

Nu ştiu dacă puteam vorbi despre un top al rutelor, mai degrabă ne-am putea referi la felul în care gândesc pasagerii. Spre marea noastră bucurie, pasagerii din România au cam depăşit teama călătoriilor pe timp de pandemie. Biletele se cumpără cu luni bune înainte de zbor, lucru pe care nu-l prea putem spune despre Moldova. Pasagerii din Basarabia aleg biletele cu o săptămână sau două înainte de zbor. Acest lucru se întâmplă şi din cauza că cetăţenii moldoveni au mai multe restricţii de călătorie decât cetăţenii români, care sunt şi cetăţeni UE.

Care sunt următorii paşi în dezvoltarea companiei? Cum se va mări flota, ce alte destinaţii şi hub-uri vor fi deschise?

Suntem în discuţii cu multe aeroporturi şi ne dorim ca până la finele anului să extindem harta zborurilor. Mă refer, în mod special, la aeroporturile din România dispuse să devină gazdele HiSky. În ceea ce priveşte destinaţiile, ne vom orienta în primul rând spre cele unde sunt comunităţi mari de români, apoi spre destinaţiile exotice şi cele pentru citybreak. Şi despre mărirea flotei, vom veni în foarte scurt timp cu mai multe veşti bune!

Taxele aeroportuare sunt foarte mari. Să zbori din Cluj spre Paris e mai ieftin decât să zbori din Chişinău spre Cluj

Cum vedeţi cooperarea dintre România şi Republica Moldova, prin intermediul companiei aeriene HiSky?

Noi ne simţim „acasă” pe ambele maluri de Prut şi hotarul îl simţim doar în puţinele cazuri când optăm pentru deplasările cu maşina (n.r. râde). Evident că există şi unele diferenţe, dar în mare parte legislaţia din domeniul aviaţiei civile este destul de uniformă la nivel internaţional. Cum putem îmbunătăţi cooperarea din România şi Republica Moldova? Prin propriul exemplu servit afacerilor din cele două state: ideile frumoase, serviciile, mărfurile pot şi trebuie să fie duse de pe un mal pe altul. Vrem să putem asigura şi o conexiune aeriană mai bună, dar ştim cu toţii: taxele aeroportuare sunt foarte mari. Să zbori din Cluj spre Paris e mai ieftin decât să zbori din Chişinău spre Cluj. Dacă taxele aeroportuare percepute din România spre Moldova, şi viceversa, ar fi la nivelul celor care se percep pentru rutele interne, am putea conecta multe oraşe din România de Chişinău.

Cum vedeţi dezvoltarea incoming-ului comun, atât pentru România, cât şi Republica Moldova, de pe terţe pieţe?

HiSky are planuri de dezvoltare şi de promovare în acest sens? Ne propunem să participăm activ la diverse acţiuni şi procese sociale care vor avea loc înafara intereselor noastre comerciale. Suntem deschişi în faţa tuturor ideilor, colaborărilor şi nu vom rămâne plaţi faţă de iniţiativele benefice pentru turismul intern. Spre exemplu, în România au loc o mulţime de evenimente mari: culturale, religioase, sportive, academice, de divertisment, iar Republica Moldova este ţara festivalurilor. Echipa HiSky va fi onorată să fie partener al unor astfel de proiecte şi să fie transportatorul aerian preferat de organizatori!

Anul 2020 a lăsat pe drumuri mulţi lucrători din aviaţie. O companie aeriană nouă ar putea fi ca o gură de aer pentru breaslă. Aţi făcut recrutări, sau urmează?

Avem deja o bună parte din personalul navigant, dar mai avem nevoie de oameni. În căsuţele poştale primim aproape zilnic mesaje de intenţie şi CV-uri ataşate. În scurt timp vom face un anunţ de recrutare a piloţilor şi însoţitorilor de bord, iar selecţia va fi minuţioasă. Nu vrem oameni care pur şi simplu îşi caută job, vrem colegi care să împărtăşească pasiunea noastră faţă de aviaţie şi atitudinea prietenoasă faţă de fiecare pasager!

#Hisky

De Hramul Chișinăului, scuarul Catedralei Mitropolitane s-a transformat într-o adevărată oază de tradiții, culoare și bună dispoziție. Traian Stoianov de la RLIVE a transmis în direct din mijlocul mulțimii, surprinzând atmosfera de sărbătoare și dialogând cu meșteri populari, producători autohtoni și vizitatori veniți din toate colțurile țării.

Chișinău celebrează Hramul: RLIVE transmite în direct programul – de la liturghie până la ultimul artist pe scenă

„O zi specială, o zi deosebită, când chișinăuienii sărbătoresc Hramul Orașului”, a spus Stoianov la începutul transmisiunii, invitându-i pe oameni să participe la evenimentele organizate de Primăria Capitalei.

Programul de hram include târguri ale meșterilor populari, expoziții de produse tradiționale, degustări de bucate moldovenești, dar și un amplu concert în Piața Marii Adunări Naționale. Atmosfera din scuarul Catedralei e plină de voie bună: miros de plăcinte, ceramică pictată manual, obiecte din lemn și blană, căciuli tradiționale „țurcănești” și lădițe sculptate, fiecare cu povestea ei.

Unul dintre meșterii intervievați de Traian Stoianov a vorbit despre valoarea căciulilor din blană naturală, lucrate manual: „O căciulă bună ține 10-15 ani. Dacă e prelucrată corect, e o investiție pe termen lung.” Prețurile variază între 500 și 1500 de lei, în funcție de calitatea materialului. „Omul vrea bun și ieftin, dar așa nu se poate. Dacă e făcută cu suflet, o porți ani de zile fără griji”, a adăugat meșterul, arătând cum se coase o căciulă „țurcănească”, moștenită din tată-n fiu.

La târg au venit și vizitatori din afara Chișinăului. Un bărbat din Cobusca Veche a mărturisit că a venit „o fugă” la capitală, între două hramuri, doar ca să simtă atmosfera: „Chișinăul s-a schimbat. Să nu dea înapoi, să meargă înainte.”

Alți meșteri și-au expus lucrările din lemn, printre care lădițe sculptate manual, ploscuțe și suvenire personalizate. Fiecare ornament are o semnificație: „Rozeta solară, simbolul apei, semnele berbecului – toate înseamnă belșug, tinerețe și tărie”, a explicat un artizan.

Prețurile la aceste lucrări variază între 600 și 2500 de lei, în funcție de complexitate și tipul de lemn folosit. „E muncă de o săptămână la o singură lădiță. Finisarea cere răbdare și migală”, a spus meșterul.

Vizitatorii au fost invitați să susțină producătorii locali și să cumpere cadouri pentru cei dragi. „Veniți cu familia, bucurați-vă de tradițiile noastre, de tot ce e autentic moldovenesc”, a îndemnat Stoianov. În încheiere, a amintit și de concertul serii.