Curs valutar
  • EUR
    20.0308
    -0.4109%
  • USD
    17.7146
    -0.127%
  • RUB
    0.2408
    0.1661%
  • RON
    4.0470
    -0.4225%
  • UAH
    0.6489
    -0.3236%

Interviu cu Iulian Scorpan, Director al companiei aeriene HiSky. „Piaţa aviatică din România este subdeservită”.

25 Mart. 2021, 15:24
 // Categoria: În Lume // Autor:  Valentina Buză
25 Mart. 2021, 15:24 // În Lume //  Valentina Buză

Interviu cu Iulian Scorpan, Director general al companiei aeriene HiSky

Cum a fost înfiinţată compania aeriană HiSky şi cum s-a poziţionat pe piaţă?

HiSky a apărut din dorinţa sinceră de a deveni o alternativă atractivă pe piaţa serviciilor de transport aerian.

Numărul mic de operatori autohtoni  şi calitatea serviciilor reprezintă un indice că piaţa aviatică din România şi Moldova este subdeservită. Deşi pasagerii sunt preponderent originari din România şi Moldova, se operează în proporţie semnificativă cu operatori străini. Spre exemplu, majoritatea charterelor turistice sunt efectuate de companii aeriene din Turcia şi Egipt care operează zborurile cu aeronave de 20-25 de ani şi cu echipaje de cabină care nu vorbesc limba română. Ştim că majoritatea pasagerilor din România şi Republica Moldova îşi doresc de la companiile aeriene mai multă receptivitate, punctualitate, corectitudine şi siguranţă. Mânaţi de această convingere, am adunat cei mai buni specialişti din domeniu şi ne-am apucat să punem bazele unei companii aeriene noi, prietenoase. N-a fost simplu, dar ambiţiile şi entuziasmul ne-a ţinut uniţi şi ne-au dat încrederea că vom reuşi, în pofida anului pandemic. Astfel, 2020 pentru echipa HiSky a fost un an de pregătire şi de dezvoltare care ne-a oferit timp şi posibilitate să construim toată infrastructura necesară funcţionării companiei!

Prin ce se evidenţiază HiSky faţă de alte companii aeriene similare?

Spuneam şi mai devreme, în primul rând vrem să fim o companie aeriană prietenoasă. Colegii noştri dezvoltă abordarea individuală în dialogul cu pasagerii, echipajele noastre sunt gata să ajute oricând şi pe oricine, iar departamentele responsabile de comunicarea cu agenţiile şi partenerii, dau dovadă de maximă flexibilitate. Pe site-ul nostru nu veţi găsi şabloane pentru dialog, iar la call-centrul nostru nu veţi sta de vorbă minute întregi …. cu roboţii. În afară de această „altă atitudine”, ne-am propus să fim sinceri cu pasagerii. Serviciile noastre sunt taxate de o manieră transparentă, iar comisioanele ascunse nu ne reprezintă. Dacă pasagerul şi-a cumpărat un bilet de 49 de euro, cu aceşti 49 de euro va ajunge la destinaţie.

Care sunt principalele rute operaţionale în prezent? Operaţi şi curse charter turistice? Dacă da, pe ce destinaţii?

În prezent, avem anunţate zboruri de linie de pe 4 aeroporturi şi zboruri charter de pe încă trei. Din Cluj zburăm spre Dublin şi Lisabona, din Iaşi – spre Dublin, din Satu Mare – spre Paris, iar din Chişinău – spre Dublin, Lisabona, Paris, Frankfurt, Tel Aviv, Istanbul, Moscova şi Sankt Peteresburg. Zborurile charter sunt spre Maroc, Tunisia, Egipt şi Turcia din Cluj, Târgu Mureş, Baia Mare şi Oradea, dar şi din Chişinău. Am făcut o trecere în revistă a curselor deja anunţate, dar colegii mei sunt în discuţii şi cu alte aeroporturi spre care ne-am putea baza în scurt timp.

Compania a fost înfiinţată în plină pandemie. Care au fost principalele provocări şi cum a reuşit să supravieţuiască?

A fost greu, dar am avut norocul de colegi şi de parteneri care ne-au înţeles situaţia şi au dat dovadă de-o răbdare pentru care le suntem recunoscători. A trebuit să supravieţuim ca echipă şi companie timp de aproape un an de zile, perioadă în care vânzările au fost oprite. O altă  provocare a fost achiziţia primelor două aeronave şi negocierea unor condiţii cărora să le putem face faţă. Repet: nu a fost uşor, dar echipa a crezut în acest proiect şi a rămas alături ca să depăşim împreună vremurile grele. Astăzi, putem afirma tare că aşteptarea şi devotamentul n-au fost zadarnice.

Pasagerii din România au cam depăşit teama călătoriilor pe timp de pandemie

Care este topul rutelor, în funcţie de numărul de pasageri?

Nu ştiu dacă puteam vorbi despre un top al rutelor, mai degrabă ne-am putea referi la felul în care gândesc pasagerii. Spre marea noastră bucurie, pasagerii din România au cam depăşit teama călătoriilor pe timp de pandemie. Biletele se cumpără cu luni bune înainte de zbor, lucru pe care nu-l prea putem spune despre Moldova. Pasagerii din Basarabia aleg biletele cu o săptămână sau două înainte de zbor. Acest lucru se întâmplă şi din cauza că cetăţenii moldoveni au mai multe restricţii de călătorie decât cetăţenii români, care sunt şi cetăţeni UE.

Care sunt următorii paşi în dezvoltarea companiei? Cum se va mări flota, ce alte destinaţii şi hub-uri vor fi deschise?

Suntem în discuţii cu multe aeroporturi şi ne dorim ca până la finele anului să extindem harta zborurilor. Mă refer, în mod special, la aeroporturile din România dispuse să devină gazdele HiSky. În ceea ce priveşte destinaţiile, ne vom orienta în primul rând spre cele unde sunt comunităţi mari de români, apoi spre destinaţiile exotice şi cele pentru citybreak. Şi despre mărirea flotei, vom veni în foarte scurt timp cu mai multe veşti bune!

Taxele aeroportuare sunt foarte mari. Să zbori din Cluj spre Paris e mai ieftin decât să zbori din Chişinău spre Cluj

Cum vedeţi cooperarea dintre România şi Republica Moldova, prin intermediul companiei aeriene HiSky?

Noi ne simţim „acasă” pe ambele maluri de Prut şi hotarul îl simţim doar în puţinele cazuri când optăm pentru deplasările cu maşina  (n.r. râde). Evident că există şi unele diferenţe, dar în mare parte legislaţia din domeniul aviaţiei civile este destul de uniformă la nivel internaţional. Cum putem îmbunătăţi cooperarea din România şi Republica Moldova? Prin  propriul exemplu servit afacerilor din cele două state: ideile frumoase, serviciile, mărfurile pot şi trebuie să fie duse de pe un mal pe altul. Vrem să putem asigura şi o conexiune aeriană mai bună, dar ştim cu toţii: taxele aeroportuare sunt foarte mari. Să zbori din Cluj spre Paris e mai ieftin decât să zbori din Chişinău spre Cluj. Dacă taxele aeroportuare percepute din România spre Moldova, şi viceversa, ar fi la nivelul celor care se percep pentru rutele interne, am putea conecta multe oraşe din România de Chişinău.

Cum vedeţi dezvoltarea incoming-ului comun, atât pentru România, cât şi Republica Moldova, de pe terţe pieţe?

HiSky are planuri de dezvoltare şi de promovare în acest sens? Ne propunem să participăm activ la diverse acţiuni şi procese sociale care vor avea loc înafara intereselor noastre comerciale. Suntem deschişi în faţa tuturor ideilor, colaborărilor şi nu vom rămâne plaţi faţă de iniţiativele benefice pentru turismul intern. Spre exemplu, în România au loc o mulţime de evenimente mari: culturale, religioase, sportive,  academice, de divertisment, iar Republica Moldova este ţara festivalurilor. Echipa HiSky va fi onorată să fie partener al unor astfel de proiecte şi să fie transportatorul aerian preferat de organizatori!

Anul 2020 a lăsat pe drumuri mulţi lucrători din aviaţie. O companie aeriană nouă ar putea fi ca o gură de aer pentru breaslă. Aţi făcut recrutări, sau urmează?

Avem deja o bună parte din personalul navigant, dar mai avem nevoie de oameni. În căsuţele poştale primim aproape zilnic mesaje de intenţie şi CV-uri ataşate. În scurt timp vom face un anunţ de recrutare a piloţilor şi însoţitorilor de bord, iar selecţia va fi minuţioasă. Nu vrem oameni care pur şi simplu îşi caută job, vrem colegi care să împărtăşească pasiunea noastră faţă de aviaţie şi atitudinea prietenoasă faţă de fiecare pasager!

 

Realitatea Live

06 Dec. 2021, 16:27
 // Categoria: Economie // Autor:  Petru Beregoi
06 Dec. 2021, 16:27 // Economie //  Petru Beregoi

Proiectul bugetului legii de stat pentru anul 2022 a fost aprobat astăzi, 6 decembrie, în lectura a doua, cu votul a 55 de deputați. Toate amendamentele opoziției parlamentare – BCS și Partidul Șor au nu au fost susținute de majoritatea parlamentară – PAS, astfel, aceștia s-au abținut de la votarea bugetului anului viitor.

Opoziția a anunțat din start că nu va susține actualul proiect de lege al bugetului de stat, din considerentul că majoritatea parlamentară nu a susținut măcar un amendament, din toate cele prezentate de către fiecare deputat BCS și al Partidului Șor.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat acest lucru ca „un maraton al amendamentelor”, iar referitor la faptul că nu a fost susținut nici un amendament, speakerul a menționat că bani pentru dezvoltarea regională sunt prevăzuți în buget, iar orice primar, indiferent de culoarea politică va putea aplica la aceste fonduri prin scrierea proiectelor.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022, prevede venituri de 50,1 miliarde de lei, cheltuieli – 65,2 miliarde de lei, iar deficitul – 15,1 miliarde de lei.

Legea bugetului de stat pentru anul 2022 este bazat pe Programul de activitate al Guvernului, iar la elaborarea acestuia s-a ținut cont de impactul pandemiei COVID-19 și al crizei energetice, de creșterea prețurilor de import și de necesitatea protecției populației în contextul acestor riscuri, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Majorarea veniturilor din anul viitor se datorează, în principal, încasărilor din impozite și taxe, ca urmare a îmbunătățirii indicatorilor macroeconomici și unor măsuri de politică fiscală.

La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute alocări pentru majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului și creșterea numărului de beneficiari ai acestui ajutor. De asemenea, va continua compensarea parțială pentru gospodăriile casnice a costurilor facturilor la gaze naturale și energie termică, precum și va fi extinsă aria de acoperire a proiectelor din cadrul Fondului Național de Dezvoltare Regională.

Principalele surse de finanțare a deficitului bugetar vor fi sursele externe (intrări nete din împrumuturi externe pentru suport bugetar și implementarea proiectelor finanțate din surse externe) și sursele interne (emisiunea VMS și mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public).

Datoriile de stat la 31 decembrie 2022 se estimează a fi la 103,3 miliarde de lei, ceea ce va constitui 40,4% din PIB.

Totodată, pentru 2022 este prognozată o creștere a Produsului Intern Brut cu 4,5%, o inflație medie anuală de 6,9%, o majorare a exporturilor de 10,6% și a importurilor – de 5,1% și o creștere a salariului mediu pe economie cu 10% față de anul curent.

Proiectul legii bugetului de stat se examinează de Parlament în trei lecturi.

Precizăm că, Guvernul a aprobat la data de 19 noiembrie curent, proiectul de lege privind bugetul de stat pentru anul 2022. La data de 25 noiembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege al bugetului legii de stat.

 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală