Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

Cu închisoarea ”sub nas”: De ce locuitorii din Chișinău cer reamplasarea penitenciarului și ce alternative propun

22 Ian. 2025, 10:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Vlada Ciorici
22 Ian. 2025, 10:55 // Actualitate //  Vlada Ciorici

Trafic intens de vehicule în zonă, zgomot și alterarea piesajului urban, nesiguranță în rândul cetățenilor, imobiliare neatractive, dar și prețuri mici la terenurile scoase deja în vânzare, sunt câteva din îngrijorările locuitorilor din sectorul Ciocana, dar și din comuna Bubuieci, după anunțul că în apropiere urmează a fi relocat Penitenciarul nr.13. Noua pușcărie va fi amplasată pe strada Uzinelor 251, iar construcția din centrul orașului va fi demolată.

Nemulțumiți de „pușcăria de la geam” și de planul statului, un grup de cetățeni au inițiat o petiție în acest sens. Aceștia spun că noul penitenciar, aflat în proximitatea zonelor rezidențiale, „amplifică temerile legate de posibile evadări și incidente violente”. Mai mult, „prezența unor deținuți cu un grad ridicat de periculozitate ar putea amplifica aceste îngrijorări, dar și duce la criminalizarea împrejurimilor satului Bubuieci”, se arată într-un comunicat expediat pe adresa redacției noastre.

„O instituție de acest gen presupune un trafic constant de vehicule (transport deținuți, aprovizionare, vizite), ceea ce ar putea suprasolicita infrastructura rutieră locală. De asemenea, presiunea pe rețelele de apă, canalizare, și energie ar putea crește semnificativ. Existența unui penitenciar în apropierea zonelor rezidențiale (Bubuieci) poate afecta negativ valoarea proprietăților imobiliare și poate descuraja investițiile în acele cartiere. Locuitorii ar putea manifesta reticență față de acest proiect, considerându-l un element care scade atractivitatea zonei.

Asocierea unei zone cu prezența unui penitenciar poate crea un stigmat, afectând reputația comunității locale și creând un sentiment de disconfort pentru locuitori. Vizitele frecvente ale familiilor deținuților ar putea aduce un flux de persoane care să provoace aglomerație sau alte disfuncționalități.

Pentru reducerea riscurilor asociate construcției acestui penitenciar, este esențială alegerea unui amplasament adecvat, cât mai departe de zonele rezidențiale aglomerate (de exemplu, Cricova sau Sângera). De asemenea, este crucială construirea unui perimetru dublu-securizat și implementarea unor măsuri tehnologice moderne pentru a preveni total evadările și incidentele. O comunicare activă și transparentă cu populația locală este necesară pentru a explica beneficiile proiectului și pentru a reduce temerile acestora. În plus, investițiile în infrastructura locală vor ajuta la compensarea impactului asupra comunității, asigurând un echilibru între dezvoltarea proiectului și bunăstarea locuitorilor din zonă”, se arată în comunicatul recepționat de realitatea.md.

Opinia unui agent imobiliar

Construcția închisorii în sectorul Ciocana, potrivit agentului imobiliar Vergiliu Cotruța, nu va influența mult piața imobiliară or nu la nivelul pe care și-l imaginează cetățenii. Îngrijorările, potrivit agentului, vin din partea celor „care vor să vândă terenurile din zonă la prețuri mai bune”.

„Strada Uzinelor 251 este practic la intrarea în comuna Bubuieci. Preocupările, presupun, nu sunt a celor ce locuiesc în sectorul Ciocana, dar mai mult a celor din Bubuieci. Zona unde ar urma să fie construit penitenciarul este o zonă nouă, recent acolo s-au dat locuri pentru construcții. Astfel, presupun, că temerile sunt a celor ce vor să vândă terenurile la prețuri mai bune și desigur a celor ce au procurat deja loturi în zona dată la prețuri de exemplu 3 000 de euro arul sau poate chiar și mai puțin. La moment, prețurile sunt de 5 000 euro arul.

Ca și orice cetățean, sigur, există frici de așa instituții în preajma locuințelor, dar știind situația cu loturile din suburbiile Chișinăului, nu cred că asta ar afecta cumva piața imobiliară”, a declarat Vergiliu Cotruța.

În petiția lansată recent, cetățenii solicită reevaluarea și identificarea unei locații alternative, situată la o distanță considerabilă de zonele rezidențiale, pentru a minimiza impactul negativ asupra comunității.

La fel, aceștia cer consultarea publică transparentă, dar și realizarea unui studiu de impact detaliat, ce va implica evaluarea comprehensivă a efectelor sociale, economice și de mediu ale proiectului, cu publicarea concluziilor pentru informarea corectă a populației.

Reacția Ministerului Justiției

Într-un răspuns pentru redacția realitatea.md, reprezentanții Ministerului Justiției susțin însă că decizia privind amplasarea noului penitenciar în municipiul Chișinău „a fost luată în baza unui proces transparent, de către Parlament, conform Legii 97/2014, și a fost discutată pe parcursul ultimilor zece ani de către administrațiile anterioare ale statului”.

Mai mult, potrivit MJ, în tot acest timp, „nu au fost înregistrate obiecții cu privire la construirea instituției la periferia capitalei”.

„Subliniem faptul că penitenciarul va fi construit după un model european, modern, cu infrastructură de ultimă generație și măsuri avansate de securitate. Scopul este de a asigura condiții optime atât pentru persoanele aflate în detenție, cât și pentru personalul instituției. Noua construcție va contribui semnificativ la dezvoltarea economică locală prin crearea de noi locuri de muncă. În premieră, penitenciarul va dispune de un parc fotovoltaic, pentru eficiență energetică, care va fi amenajat datorită unui grant. Totodată, proiectul presupune îmbunătățirea infrastructurii zonei prin dezvoltarea rețelelor de drumuri, apeduct, canalizare, gaz și transport public. Amplasarea aleasă, înregistrată în Registrul Bunurilor Imobile în decembrie 2017, nu creează obstacole pentru dezvoltarea viitoare a zonelor rezidențiale din Chișinău.

Noul penitenciar va fi ridicat într-o zonă industrială, în imediata apropiere a stației de epurare, fără a interfera cu sectoarele rezidențiale. Proiectul respectă toate standardele privind siguranța și bunăstarea locuitorilor municipiului. Penitenciarul va fi destinat persoanelor aflate în arest preventiv, ale căror cauze sunt în examinare la organele de urmărire penală sau instanțele din Chișinău (similar Penitenciarului nr. 13 aflat în centrul Chișinăului). Majoritatea deținuților, dar și organele responsabile de investigare se află în municipiu, iar amplasarea în afara orașului ar complica accesul rudelor, apărătorilor și autorităților judiciare”, comunică responsabilii ministerului de resort.

Potrivit Ministerului Justiției, prin această inițiativă, „se va elibera terenul din centrul istoric al capitalei, unde în prezent funcționează Penitenciarul nr. 13. Această zonă rezidențială poate fi valorificată în interesul cetățenilor și al orașului, oferind noi oportunități pentru dezvoltarea urbană”.

Totodată, în reacția instituției, se mai menționează că „relocarea instituției reprezintă un pas esențial pentru modernizarea sistemului penitenciar și eficientizarea actului de justiție în capitală”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, noua închisoare, care ar urma să înlocuiască vechiul penitenciar nr.13 din centrul capitalei, va fi dată în exploatare în 2028. Planurile de construire au fost anunțate încă din 2016, dar lucrările au fost blocate din diverse motive. Vor fi 1.050 de locuri de detenție, iar penitenciarul va fi echipat cu servicii medicale moderne și sisteme de securitate de ultimă generație.

Un acord prin care va fi externalizat parțial managementul proiectului de construcție a fost semnat pe 16 ianuarie 2025, de către Ministerul Justiției și Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiecte (UNOPS). Acordul urmează să fie ratificat de Parlament, ceea ce va permite demararea lucrărilor de construcție. Investiția finală în construcția noului penitenciar ar putea oscila între 70 și 80 de milioane de euro.

Un nou acord pentru construcția penitenciarului de lângă Bubuieci. Câte locuri va avea și cine va coordona proiectul

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 12:15
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
25 Aug. 2026, 12:15 // Politica //  Realitatea.md

Vasile Tofan l-a desemnat pe Claudiu Năsui ministru al Economiei. Viitorul funcționar ar putea prelua mandatul până la sfârșitul săptămânii și afirmă că a rezonat cu viziunea șefului Guvernului Moldovei.

Claudiu Năsui are 35 ani și este membru și deputat USR, anterior exercitând funcția de Ministru al Economiei în Guvernul României, condus de Florin Cîțu. Experiența sa guvernamentală include și consilierea ministrului Finanțelor de la București în Guvernul Cioloș.

Una dintre viziunile sale pentru România a fost „impozit zero pe echivalentul salariului minim”, conform hotnews.ro. Potrivit CV-ului, Năsui a mai fost consultat la Five-Advisory Group în 2015-2016 și analist financiar la Banca Comercială Română între 2014 și 2015. Din 2011 și până în 2014 a fost responsabil de controlul intern la Muntentia Global Invest.

Viitorul ministru al Economiei a studiat la Universitatea Paris Dauphine, are licență în Economie, dar și master în Finanțe, obținut la Universitatea Luigi Bocconi.

Potrivit declarației de avere, deține două apartamente în Franța, unul de 49 metri pătrați, achiziționat în 2007 și unul de 99 metri pătrați, achiziționat în 2016. Veniturile din chirii se ridică la 12.663 euro, conform sursei citate.

Presa de la București a mai scris că tatăl parlamentarului este Dorel Năsui – om de afaceri cu o avere estimată la peste 100 de milioane de euro, obținută în domeniul comunicațiilor în Statele Unite. Numele său este legat „Motorola”, iar familia sa deține mai un grup de firme americane specializate în comunicații radio și servicii GPS.

Controversele din jurul lui Năsui

În 2021, membri PSD, în timpul dezbaterii unei moțiuni, în plenul Parlamentului, au invocat faptul că membri ai familiei sale ar fi colaborat cu securitatea comunistă, scria la acea vreme digi24.ro. Funcționarul s-a justificat cu faptul că, de fapt, și tatăl său, dar și bunicii, au fost victime ale regimului. Ulterior, el publicase pe rețelele de socializare și dosarele lor.

Năsui a adresat scuze, după ce a vrut să transfere de la Ministerul Finanțelor, unde a fost consilier anterior, la Ministerul Economiei – conducerea căruia o preluase, o funcționară cu dosar pentru legături cu securitatea. Oficialul a recunoscut că știa despre aceste circumstanțe, dar a considerat că nu vor exista probleme, atâta timp cât angajata obține un post similar.

În același an, Năsui a fost acuzat că ar fi avut acces la platforma prin care s-au acordat granturi de 500 de milioane de euro firmelor românești. Conform libertatea.ro, el se justifica că ar fi accesat doar de două ori platforma, pentru a analiza cum funcționează și cum poate fi îmbunătățită.

Recent, Claudiu Năsui a fost taxat  pentru declarațiile că ajutorul de stat reprezintă „socialism pentru bogați. Declarațiile erau făcute în contextul în care Guvernul de la București a anunțat că evaluează 22 de companii de stat, o mare parte dintre ele având pierderi mari și urmând să fie restructurate, închise sau să listate la bursă

„Ajutorul de stat nu este altceva decât socialism pentru bogați. Redistribuie de la toți către puțini. Statul sărăcește pe toată lumea prin creșterile de taxe, după care redistribuie banii celor care sunt mai apropiați de clasa politică prin tot felul de scheme și subvenții”, afirma Năsui în mai 2026, potrivit Mediafax.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe numele lui Claudiu Năsui a existat și o plângere penală, depusă de membrii sectorului privat din Consiliul Naţional de Export. Aceștia au raportat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că îl acuză de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracțional organizat, care s-ar fi ocupat de blocarea promovării exporturilor. Procesul a fost inițiat în 2021, pe când politicianul era ministru al Economiei în România.

Bursa.ro scria atunci că autoritatea pe care o conducea Năsui afirma că astfel exportatorii răspund faptului că autoritățile găsit au „închis robinetul de bani publici din care se alimentau de pe vremea premierului Năstase. Aşa-numitul Program de Promovare a Exporturilor, care era în fapt o schemă de mers în destinaţii de lux pe banii contribuabililor, folosită de un grup restrâns de firme, multe grupate în ANEIR. Ca informaţie relevantă, aproximativ jumătate dintre firmele care utilizau această schemă nici măcar nu erau exportatori. Altfel, Ministerul a făcut de ceva vreme mai multe plângeri penale în acest caz, dar nu a dat comunicat. Comunicat va da Parchetul în momentul în care acele dosare se vor soluționa”.

Tot în perioada exercitării mandatului de ministru, Năsui depus un denunț la DNA, privind pretinse scheme de delapidare a granturilor nerambursabile de la stat. Din materialele publicate de g4media.ro se arată că suspiciunile de fraudă se referă la faptul că antreprenorii care au aplicat pentru finanțare în ultimele două zile dinaintea termenului limită ar fi primit informații despre procentul de cofinanțare, pe baza căruia se făcea departajarea între proiecte.

În februarie 2023, Năsui a fost audiat de DNA în calitate de martor pe marginea unui dosar care viza achizițiile de măști de protecție neconforme pentru Ministerul Apărării, informa Radio România Actualități.

În august 2026, Năsui afirma într-o declarație făcută pentru Mediafax că nu a fost susținător al anulării alegerilor. Politicianul este de părerea că dacă Călin Georgescu prelua mandatul, acesta putea fi suspendat din funcție și demis. În același timp, în opinia sa, partidul AUR câștigă teren în lupta electorală, pentru că alți politicieni români eșuează.