Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Băiatul supranumit „calculator uman” a doborât șase recorduri matematice într-o singură zi

02 Mart. 2025, 10:49
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2025, 10:49 // Economie //  Realitatea.md

Un băiat efectuează calcule în capul său mai repede decât majoritatea oamenilor pot folosi un calculator. La un eveniment recent găzduit de Guinness World Records, el a doborât șase recorduri matematice mentale într-o singură zi. Este vorba de Aaryan Shukla, în vârstă de 14 ani, din Maharashtra, India, care a fost supranumit „calculatorul uman”, scrie Live Science. 

Printre isprăvile lui Shulka se numără stabilirea celui mai rapid timp cunoscut pentru adunarea mentală a 100 de numere de patru cifre (30,9 secunde), 200 de numere de patru cifre (1 minut, 9,68 secunde) și 50 de numere de cinci cifre (18,71 secunde), precum și cel mai rapid timp pentru înmulțirea a două seturi de 10 numere de cinci cifre (51. 69 secunde) și două seturi de numere de opt cifre de 10 (2 minute, 35,41 secunde).

De asemenea, cel mai rapid timp pentru a împărți un set de 10 numere de 20 de cifre la un set de numere de 10 cifre (5 minute, 42 secunde). El a calculat aceste numere mai repede decât majoritatea oamenilor pot introduce cifrele într-un calculator.

Shulka a stabilit aceste noi recorduri în cadrul unui eveniment găzduit de Guinness în Dubai. Încercarea reușită a lui Shulka de a stabili un record a fost filmată, care poate fi vizionată gratuit pe site-ul Guinness World Records și în playerul de mai jos.

În plus față de aceste șase recorduri recente, Shulka deține deja recordul pentru cel mai rapid timp de adunare a 50 de numere de cinci cifre, pe care l-a stabilit în urmă cu un an.

El își atribuie abilitățile numerice practicii sale de yoga, care „mă ajută să rămân calm și concentrat”, a declarat el.

De asemenea, Shulka practică matematica timp de cinci sau șase ore pe zi, între hobby-urile mai tipice ale adolescenților, precum cititul și jocurile video.

Într-un interviu acordat Guinness, tatăl lui Shulka a insistat asupra faptului că abilitățile matematice extraordinare nu fac parte din familie.

„Suntem o familie normală”, a spus el. „Aaryan este un fel de persoană la un miliard, dar nu cred că suntem o familie de IT-iști”, a adăugat el.

Shulka nu este singurul adolescent care se bucură de atenție pentru abordarea unor probleme matematice complicate și impresionante.

În 2022, liceenii americani Ne’Kiya Jackson și Calcea Johnson au descoperit o nouă demonstrație „imposibilă” a teoremei lui Pitagora – teorema veche de 2.000 de ani care descrie relațiile dintre cele trei laturi ale unui triunghi dreptunghic.

Adolescenții au folosit trigonometria pentru a demonstra teorema, o faptă care era considerată anterior imposibil de realizat de matematicieni.

Munca lor a fost publicată în revista de specialitate American Mathematical Monthly în 2024, într-o lucrare care includea alte nouă demonstrații bazate pe trigonometrie pe care nimeni nu le inventase până atunci.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.