Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Cercetătorii au creat o banană care nu se înnegrește după decojire. Poate fi cumpărată în cel puțin cinci state

09 Mart. 2025, 15:30
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
09 Mart. 2025, 15:30 // Economie //  Elena Putregai

Cercetătorii britanici au dezvoltat o banană modificată genetic care nu se înnegrește și nu se înmoaie după decojire. Această inovație ar putea revoluționa industria salatelor de fructe și a produselor din fructe tăiate, relatează Daily Mail.

Compania biotehnologică Tropic, cu sediul în Norwich, a reușit să modifice genetic banana astfel încât să rămână fermă, proaspătă și galbenă timp de aproximativ 24 de ore după deschidere. Gilad Gershon, directorul executiv al Tropic, a declarat pentru Daily Mail: „Nu vor mai exista banane lipicioase și maronii!”.

Cercetătorii au vizat genele responsabile pentru producerea enzimei polifenol oxidază, care cauzează îngălbenirea, și le-au dezactivat. Această tehnică este diferită de modificarea genetică tradițională, deoarece face modificări precise în genele existente ale bananei, fără a introduce material genetic străin.

Gershon a explicat că noua varietate „rămâne proaspătă cel puțin 12 ore după decojire și tăiere, iar după 24 de ore prezintă o îngălbenire mai mică cu 30 la sută”. El a adăugat că bananele își păstrează gustul, mirosul, dulceața și textura obișnuite.

Tropic a obținut deja aprobarea pentru a vinde bananele modificate în Filipine, Columbia, Honduras, SUA și Canada. Lansarea în aceste țări este programată pentru sfârșitul acestei luni. În Marea Britanie, vânzarea plantelor și fructelor modificate genetic este în prezent interzisă, dar se așteaptă ca Legea privind creșterea de precizie să fie adoptată în acest an, deschizând calea pentru comercializarea acestor banane începând cu mijlocul anului 2026.

Compania Tropic lucrează și la alte proiecte inovatoare legate de banane: încetinirea procesului de coacere: acest proiect vizează menținerea bananelor verzi pentru o perioadă mai lungă, reducând astfel risipa alimentară; dezvoltarea de banane rezistente la boli: acest proiect are ca scop protejarea varietăților de banane împotriva bolilor care au distrus deja multe soiuri.

Eyal Maori, directorul științific al Tropic, a subliniat importanța acestor inovații: „Bananele sunt fructul cel mai iubit din lume, dar se confruntă cu multe provocări în ceea ce privește producția și transportul la nivel global.”

Noile banane modificate genetic ar putea avea un impact semnificativ asupra industriei alimentare: extinderea pieței pentru produse din banane tăiate; reducerea risipei alimentare; îmbunătățirea transportului și depozitării bananelor; creșterea rezistenței la boli a plantațiilor de banane.

Gershon a explicat că tehnologia folosită de Tropic este similară cu procesele naturale de evoluție, dar accelerate: „Facem modificări foarte precise și subtile în ceea ce există deja în ADN-ul bananei pentru a aduce trăsături benefice.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.