Cercetătorii britanici au dezvoltat o banană modificată genetic care nu se înnegrește și nu se înmoaie după decojire. Această inovație ar putea revoluționa industria salatelor de fructe și a produselor din fructe tăiate, relatează Daily Mail.

Compania biotehnologică Tropic, cu sediul în Norwich, a reușit să modifice genetic banana astfel încât să rămână fermă, proaspătă și galbenă timp de aproximativ 24 de ore după deschidere. Gilad Gershon, directorul executiv al Tropic, a declarat pentru Daily Mail: „Nu vor mai exista banane lipicioase și maronii!”.

Cercetătorii au vizat genele responsabile pentru producerea enzimei polifenol oxidază, care cauzează îngălbenirea, și le-au dezactivat. Această tehnică este diferită de modificarea genetică tradițională, deoarece face modificări precise în genele existente ale bananei, fără a introduce material genetic străin.

Gershon a explicat că noua varietate „rămâne proaspătă cel puțin 12 ore după decojire și tăiere, iar după 24 de ore prezintă o îngălbenire mai mică cu 30 la sută”. El a adăugat că bananele își păstrează gustul, mirosul, dulceața și textura obișnuite.

Tropic a obținut deja aprobarea pentru a vinde bananele modificate în Filipine, Columbia, Honduras, SUA și Canada. Lansarea în aceste țări este programată pentru sfârșitul acestei luni. În Marea Britanie, vânzarea plantelor și fructelor modificate genetic este în prezent interzisă, dar se așteaptă ca Legea privind creșterea de precizie să fie adoptată în acest an, deschizând calea pentru comercializarea acestor banane începând cu mijlocul anului 2026.

Compania Tropic lucrează și la alte proiecte inovatoare legate de banane: încetinirea procesului de coacere: acest proiect vizează menținerea bananelor verzi pentru o perioadă mai lungă, reducând astfel risipa alimentară; dezvoltarea de banane rezistente la boli: acest proiect are ca scop protejarea varietăților de banane împotriva bolilor care au distrus deja multe soiuri.

Eyal Maori, directorul științific al Tropic, a subliniat importanța acestor inovații: „Bananele sunt fructul cel mai iubit din lume, dar se confruntă cu multe provocări în ceea ce privește producția și transportul la nivel global.”

Noile banane modificate genetic ar putea avea un impact semnificativ asupra industriei alimentare: extinderea pieței pentru produse din banane tăiate; reducerea risipei alimentare; îmbunătățirea transportului și depozitării bananelor; creșterea rezistenței la boli a plantațiilor de banane.

Gershon a explicat că tehnologia folosită de Tropic este similară cu procesele naturale de evoluție, dar accelerate: „Facem modificări foarte precise și subtile în ceea ce există deja în ADN-ul bananei pentru a aduce trăsături benefice.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#banana #cercetatori

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025, scrie bani.md.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.