Administrația Donald Trump ar intenționa să anuleze numirea ambasadoarei SUA la Chișinău, Kelly Adams-Smith, desemnată anterior de administrația Biden. Potrivit portalului Podul.ro, surse diplomatice confirmă că blocarea candidaturii nu este de ordin birocratic, ci politic. Adams-Smith este asociată cu Partidul Democrat și a lucrat în trecut în echipa fostului vicepreședinte Kamala Harris, rivală a lui Trump în cursa prezidențială.

DOC De ce nu a ajuns Kelly Adams Smith în Moldova? Informații oficiale de la autoritățile americane

Totodată, fostul ministru de Externe al R. Moldova Tudor Ulianovschi susține că Washingtonul ar fi solicitat rechemarea urgentă a ambasadorului moldovean în SUA, Viorel Ursu. Motivul ar fi declarațiile „iresponsabile” ale guvernării PAS la adresa lui Donald Trump și a Statelor Unite. Ulianovschi a avertizat că astfel de abordări tensionează relațiile bilaterale și afectează interesele Republicii Moldova.

Ministerul de Externe de la Chișinău neagă însă existența unei astfel de solicitări din partea SUA. Oficialii moldoveni au declarat că nu comentează „zvonuri răspândite cu agendă politică” și că orice decizie de acest gen ar fi comunicată pe căi oficiale.

În acest context, se speculează că prezența ambasadorului Ursu la un protest anti-Trump din Washington, desfășurat pe 2 martie, ar fi contribuit la escaladarea situației. La manifestație, desfășurată în sprijinul Ucrainei și al președintelui Vladimir Zelenski, participanții au afișat mesaje critice la adresa lui Trump.

Situația tensionată ridică semne de întrebare privind viitorul relațiilor diplomatice dintre Chișinău și Washington.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasadori #SUA

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.