Curs valutar
  • EUR
    20.1989
    0%
  • USD
    18.0106
    0%
  • RUB
    0.2210
    0%
  • RON
    3.7789
    0%
  • UAH
    0.3998
    0%

Toate știrile

25 octombrie 2026

Este Pământul unic în spațiu? Doi specialiști, două răspunsuri diferite

16 Mart. 2025, 09:48
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Realitatea.md
16 Mart. 2025, 09:48 // Cosmos //  Realitatea.md

Întrebarea dacă Pământul este unic în Univers a fascinat omenirea. Doi specialiști și-au împărtășit opiniile pe acest subiect, potrivit The Conversation. Jean-Pierre Bibring este astrofizician la Institutul de Astrofizică Spațială al Universității Paris-Saclay.

„Răspunsul depinde de ceea ce înțelegem prin „Pământ”. Dacă limităm definiția Pământului la dimensiunea sa, distanța față de Soare și câteva proprietăți generale, există cu siguranță numeroase „exo-Pământuri”. Dacă, însă, Pământul este definit printr-un ansamblu extins de proprietăți rezultate dintr-o succesiune de evenimente foarte specifice, adesea imprevizibile („hazarduri”), probabilitatea de a exista alte Pământuri în Univers, care este finit atât în spațiu, cât și în timp scade dramatic: fiecare planetă este unică prin proprietățile sale, deoarece rezultă dintr-o secvență evolutivă fundamental singulară”, spune Jean-Pierre Bibring.

Potrivit lui Jean-Pierre Bibring, o caracteristică specifică a Pământului ar fi aceea că a generat, prin nenumărate etape reacționale, o chimie cosmică foarte particulară: viața.

„Este definită ca o chimie singulară, deoarece provine din particule extraterestre, ale căror proprietăți au fost sintetizate în mediul specific al discului proto-solar (din care s-au format Soarele și planetele), imersate în oceanele primordiale ale Pământului, bogate în ingrediente și catalizatori speciali, apoi adaptate continuu la evoluția mediului lor unic”. „Viața ar fi, astfel, terestră prin esență!”, a spus Jean-Pierre Bibring.

Michel Mayor este astrofizician la Universitatea din Geneva, pionier în descoperirea exoplanetelor și a obținut Premiul Nobel pentru Fizică 2019 pentru această descoperire. Potrivit lui Michel Mayor, planetele stâncoase cu mase comparabile cu cea a Pământului sunt de departe cele mai frecvente, ceea ce este în acord cu modelele teoretice ale astrofizicienilor. Așadar, Pământul nu este unic ca planetă stâncoasă.

Michel Mayor spune că viața, așa cum este cunoscută pe Pământ, are nevoie de apă. „Un prim pas pentru a răspunde la această întrebare este să căutăm apă pe alte planete stâncoase. Cât de multe planete stâncoase există la o distanță potrivită față de steaua lor, astfel încât temperatura de la suprafață să permită prezența apei lichide?

Astăzi, estimările privind frecvența planetelor stâncoase în sistemele planetare sunt încă incerte (aproape câteva procente din toate sistemele planetare). Dacă, într-un scenariu pesimist, doar 1% dintre sistemele planetare conțin o planetă stâncoasă aflată într-o zonă cu temperatură compatibilă cu desfășurarea unei chimii complexe care ar putea duce la apariția vieții, rezultă că există aproximativ un miliard de planete stâncoase temperate doar în Calea Lactee, fără să mai luăm în calcul întregul Univers, care conține sute de miliarde de galaxii”.

„Să analizăm diversitatea mediilor de pe Pământ: gama variată de temperaturi, pH, compoziții chimice, izvoare hidrotermale submarine, interacțiuni cu diverse suprafețe solide. Ne putem imagina ce chimie ar putea avea loc în aceste medii diverse, timp de sute de milioane de ani, pe cei 510 milioane de kilometri pătrați ai suprafeței terestre și pe milioanele de planete comparabile cu Pământul. Și, cu toate acestea, să afirmăm că „viața există doar pe Pământ?”.

Potrivit lui Michel Mayor, sistemul solar singur nu poate oferi un răspuns definitiv la întrebarea: „Există viață în altă parte a Universului?” Acesta spune că întrebarea cu privire la viața pe alte lumi este o întrebare care a fascinat lumea, o întrebare la care cercetătorii încă încearcă să răspundă astăzi. „Viața există pe alte „lumi”? Aceasta este o întrebare fascinantă, la care mii de cercetători încearcă să răspundă astăzi, lucrând în institute multidisciplinare de exobiologie. Câte decenii vor mai trece până când știința va oferi un răspuns la această întrebare, care a fost pusă pentru prima dată acum mai bine de două milenii?”, a spus Michel Mayor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
25 Oct. 2026, 19:46
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
25 Oct. 2026, 19:46 // Slider //  Ana Panaguța

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova