Guvernul Republicii Moldova, și Uniunea Europeană, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, au acordat 26,3 milioane de lei sub formă de granturi pentru 75 de companii locale. Valoarea totală a investițiilor în economie, generate de aceste finanțări, se ridică la peste 51,3 de milioane de lei, potrivit unui comunicat al instituției.

Granturile sunt distribuite prin mai multe programe gestionate de ODA. Prin Programul de transformare digitală a întreprinderilor mici și mijlocii, 46 de companii vor beneficia de granturi în valoare totală de12,3 milioane de lei, cu investiții estimate la 20,7 milioane de lei în economia națională. Aceste finanțări for fi utilizate pentru achiziționarea și implementarea tehnologiilor digitale.

În cadrul Programului de susținere a antreprenoriatului feminin, 16 companii vor beneficia de granturi în valoare totală de 5,7 milioane de lei. Implementarea acestor proiecte investiționale este estimată să genereze o investiție totală de 12 milioane de lei în economie. Inițiativele finanțate vizează dezvoltarea afacerilor în sectoare precum fabricarea produselor de morărit, panificație și patiserie, asistență medicală și educație.

Prin Programul de Retehnologizare și Eficiență Energetică a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, opt companii din diverse domenii de activitate beneficiază de granturi în valoare totală de 5,8 milioane de lei. Aceste finanțări vor sprijini investiții estimate la 13,6 milioane de lei, contribuind astfel la modernizarea și eficientizarea proceselor de producție.

Totodată, cinci companii își vor dezvolta afacerile prin Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+2”, beneficiind de un suport financiar nerambursabil în valoare totală de 2,4 milioane de lei. Această finanțare va genera investiții în economie de aproape 5 milioane de lei.

Dintre cele 75 de companii care beneficiază de granturi, 65 sunt finanțate de Guvernul Republicii Moldova cu 23 de milioane de lei, iar 10 companii primesc sprijin financiar din partea Uniunii Europene, în valoare totală de 3,3 milioane de lei.

Vadim Codreanu, directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a evidențiat impactul acestor finanțări asupra mediului antreprenorial:

„Suntem recunoscători pentru sprijinul considerabil oferit de Guvernul Republicii Moldova, Uniunea Europeană și Grupul Băncii Mondiale, care contribuie cu un suport financiar consistent la implementarea tuturor programelor gestionate de ODA. În acest context, doresc să subliniez importanța Programului de creștere a competitivității producătorilor locali și integrarea acestora în lanțurile valorice, un program recent lansat, ce oferă oportunități semnificative pentru dezvoltarea afacerilor.Vă încurajez să aplicați la toate programele active, inclusiv la acest program! Fiecare companie va putea accesa până la 2 milioane de lei, prin intermediul acestui program”, a declarat Codreanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De la începutul anului 2025, ODA a înregistrat 136 de companii care au obținut granturi în valoare totală de 69,3 milioane de lei, sprijin ce va genera investiții în economie de 147,6 milioane de lei.

Dintre acestea, 114 sunt finanțate din bugetul de stat, 14 beneficiază de sprijin financiar din partea Uniunii Europene prin proiectul „Uniunea Europeană pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii”, șapte companii au obținut finanțare prin proiectul „DOMDE 2”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat cu sprijinul Centrului Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație și al Migration Partnership Facility, prin intermediul ODA, Veneto Lavoro și BRD, iar o companie a fost finanțată din sursele Grupului Băncii Mondiale.

Pentru mai multe detalii despre programele de suport antreprenorial, accesați www.oda.md sau apelați Centrul de Consultanță. Tel: 022 22 57 99.

#antreprenori #Moldova #ODA #sprijin

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.