Partidul Național Moldovenesc a solicitat oficial Serviciului de Informații și Securitate și Inspectoratului General pentru Migrație declararea eurodeputatei Diana Șoșoacă drept persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova.

Cererea, potrivit lui Dragoș Galbur, se bazează pe scrisoarea deschisă adresată de aceasta liderului Federației Ruse, Vladimir Putin, prin care își exprimă loialitatea față de regimul agresor de la Moscova și cheamă la o intervenție a Rusiei în Republica Moldova, sub pretextul fals al „protejării românilor asupriți” de o pretinsă dictatură internă.

„Această retorică periculoasă reprezintă o insultă la adresa românilor din stânga Prutului și o tentativă de legitimare a unei potențiale agresiuni externe, în deplină concordanță cu linia propagandistică a Kremlinului. Republica Moldova nu va deveni teren de manevre pentru complicii lui Putin, indiferent dacă vin de la Chișinău, București sau Moscova. Statul are obligația să își apere suveranitatea și să sancționeze exemplar orice chemare la intervenție militară străină pe teritoriul său.

Oricine cere sprijinul unei puteri străine împotriva Republicii Moldova trebuie tratat ca o amenințare la adresa ordinii constituționale. Astfel de gesturi nu pot fi trecute cu vederea, tolerate sau relativizate. Republica Moldova are datoria să-și apere demnitatea, teritoriul și cetățenii — fără nicio ezitare”, se arată în mesajul lui Dragoș Galbur.

Instituțiile sus menționate nu au reacționat, deocamdată, la solicitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Diana Șoșoacă a fost interzisă în Ucraina pentru un termen de 3 ani, începând cu 2025. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) justifică măsura prin faptul că politicianul sprijină războiul rusesc împotriva Ucrainei și scrie scrisori către președintele rus, Vladimir Putin, în care laudă invazia pe scară largă a Rusiei și cere „confiscarea” țării vecine.

#Diana Şoşoacă #Dragoș Galbur #Moldova #persoana indizerabila #PNM

Autoritățile franceze se pregătesc sâmbătă pentru o nouă zi de proteste care ar putea fi tensionată. Aproximativ 70.000 de polițiști vor fi mobilizați în toată țara, în condițiile în care oamenii ies din nou în stradă. O sursă din Ministerul de Interne a avertizat că există „risc foarte ridicat de tulburare a ordinii publice”.

Pentru al treilea weekend consecutiv, sindicatele, studenții și membrii mișcării „Vestelor galbene” urmează să organizeze manifestații, protestând față de condițiile din școli și criza costului vieții.

Protestele vin după ce, luni, guvernul francez a prezentat mai multe măsuri cu scopul să răspundă nemulțumirilor elevilor și studenților, pe care sindicatele le-au considerat insuficiente.

Autoritățile pun în aplicare în acest weekend o operațiune de securitate consolidată, la fel ca pe 24 octombrie, ca reacție la violențele și jafurile generalizate care au umbrit manifestațiile altfel pașnice din 17 octombrie.

Sursa apropiată de Ministerul de Interne a avertizat vineri că „s-au înmulțit apelurile la adunări nedeclarate în piețele publice din toată Franța”, alături de „planuri pentru marșuri neautorizate spre locurile puterii și instituțiile statului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mulți polițiști aflați în concediu au fost rechemați la serviciu în toată Franța, iar altora le-au fost anulate zilele libere. Totodată, poliția din Paris a impus sâmbătă și duminică noaptea restricții de circulație în cartierele care au fost afectate de tulburări grave pe 17 octombrie.

Pe parcursul mișcării studențești, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au acuzat în repetate rânduri forțele de ordine de folosirea excesivă a forței împotriva protestatarilor.

Mișcarea de protest a elevilor și studenților din Franța a început la jumătatea lunii septembrie, după ce elevii au organizat manifestații împotriva condițiilor din școlile din suburbiile Parisului. Mișcarea s-a extins rapid la nivel național, iar sindicatele și forțele politice i s-au alăturat.

Manifestațiile, care au loc cu aproximativ șase luni înainte de alegerile prezidențiale din Franța, s-au transformat între timp într-o mișcare socială mai amplă împotriva crizei costului vieții și a creșterii prețurilor la carburanți.

#Franta #politisti #proteste